câte ceva despre

[calauza]

Posibilităţile de trasee turistice sunt nenumărate – după mintea fiecărui român.
Pentru confort şi oarecare linişte, este bine să aveţi în bibliotecă cel puţin două-trei hărţi ale României: una turistică, una rutieră şi una a zonei pe care doriţi s-o exploraţi. La anticariate mai exită colecţia „Munţii noştri” care vă vor hrăni cel puţin imaginaţia dacă nu veţi porni chiar pe traseele indicate ci numai până unde vă „ţine firea”.
Pe http://www.alpinet.org, http://www.carpati.org sunt puse la dispoziţie cărţi, hărţi şi informaţii dintre cele mai diverse despre diferite zone, postate acolo de adevăraţi profesionişti ai drumeţiei şi alpinismului. Nu-i musai să le cumpăraţi sau să le copiaţi pe toate (deşi arar se mută munţii) dar, dacă începeţi, treaba e aproape făcută.
O voi lua la pas de „turist de Bucureşti” (unul simplu, care mai pleacă spre munte şi pe tocuri... ) aşa cum îmi place să cred despre mine şi nu de profesionist, pentru un român care are un concediu şi musai să vadă frumuseţi din Apusenii lui dar şi multe altele „dintr-o dată” şi, dacă se poate, cu transportul în comun.

Aici, http://www.ecalauza.ro/index.php?afisea ... &parent=84 , aveţi un rezumat "foarte rezumat" despre APUSENI cu ceva hartă, suficient să vă dumiriţi încotro vă îndeptaţi şi apoi să vă orientaţi simplu pe harta din bibliotecă sau maşină.

Unde vrem să mergem ? În Munţii Vlădeasa ? În Gilău – Muntele Mare ? În Munţii Bihor ? În Munţii Trascău ? În Munţii Metaliferi ? Cu toţii adăpostesc peisaje de vis, lacuri, chei, peşteri, mânăstiri, cetăţi, pericole.. Nu le putem vedea pe toate într-un concediu dar putem porni prin a-i cunoaşte.
Judeţele pe care le îmbogăţesc cu prezenţa lor faimoasă sunt: Alba, Bihor, Cluj.
Nu putem vedea totul pocnind din bici şi nici din elicopter nu vom fi mulţumiţi. Este esenţial să le luăm „la pas” – acesta-i farmecul. Odată locul ales, paşii sunt mai simpli.
Vedem pe hartă cam de la ce localitate pornim căutarea efectivă, în ce localităţi ne „punem cortul” şi ce trasee putem aborda în împrejurimi. Ţinem cont că un traseu simplu dus-întors ne ia pe îndelete între 3 ore şi o zi (unele chiar mai multe zile), cerem multe informaţii la cabanele sau pensiunile la care ne-am oprit şi ne facem socoteli. Cu harta în buzunar şi echipament potrivit, ne lansăm în grupuri mici (nu singuri) pe câte unul din trasee. Mă fascinează „cheile” acele strâmturi între pereţii munţilor, de-a lungul unui râu. Pe mulţi bărbaţi îi fascinează pescuitul.. Pe aceste trasee sunt, de obicei, peşteri şi privelişti unice, aer curat, de obicei marcaje. Ţinem marcajul strict dacă vrem să ne întoarcem întregi dar mai ales vii...
La fiecare localitate românească din „Buletin informativ” am postat tot ce am găsit d.p.d.v. turistic astfel că puteţi evalua cam ce doriţi să vedeţi.
Alegerea e complicată.. ca-ntotdeauna.
Iată..
Numai în Turda - jud. CLUJ - îţi rebuiesc trei zile ca să acoperi (cu piciorul) puţin din tot ce poţi vedea: o zi vizitezi Turda (că nu în zadar ai bătut drumul până aici), o zi mergi la Salina Turda şi lacurile sărate Durgău. Altă zi mergi sus, la Castrul roman, într-o alta mergi la Manastirea Mihai Viteazul şi te apropii de Cheile Turzii (satul/localitatea Cheia). În fine, o zi pentru a străbate Cheile Turzii cu pasul, chiar pe lângă firul apei şi să te întorci de la capătul lor (dac-ai mers cu maşina n-ai încotro) sau să ieşi prin Petreştii de Jos, să vezi mânăstirea de acolo (dacă mai ai suflu) şi să te întorci la Turda unde ţi-ai fixat „cortul”.
Sigur, cu maşina faceţi jumătate din timp dar pierdeţi farmecul drumeţiei, mirosul câmpurilor, echilibrul pe care-l caută organismul după un an de stat pe scaun, la tv şi calculator şi, evident, prin chei sau rezervaţii naturale tot cu pasul se merge.
Vă pot povesti că în drumeţii vă trece pofta de mâncare iar în drumul spre mânăstiri chiar uitaţi de ea dar nu vă bazaţi pe experienţa mea. Fiecare dintre noi e altfel.
Din Cluj – Napoca - jud. CLUJ - te poţi îndrepta spre SV – Gilau – Belis. De aici poţi face trasee în Călăţele, Răchiţele şi de aici spre traseele din Vlădeasa (vezi aplicaţia de pe site „trasee Bihor-Vladeasa.. sunt zeci de trasee); poţi merge la staţiunea Fântânele (Lacul Belis Fantanele), Măguri Răcătău sau Valea Ierii spre Băişoara (ca să enumerăm numai câteva din posibilităţile distincte).

În jud. ALBA, de pe Valea Arieşului (şosea) poţi aborda Munţii Bihor şi Muntele Mare-Gilău pentru rezervaţii, chei sau/şi peşteri..
- de la Poşaga spre NV se află rezervaţia Scărişoara Belioara
- de pe şoseaua Albac - Pasul Vartop - Ştei încep şirurile de localităţi din care, spre nord pe văile râurilor, se merge pe chei spre Podişul Padeşului (feeria Munţilor Apuseni) şi traseele spre Munţii Bihor:
- Cheile Albac
- Gârda de Sus – Cheile Ordancuşei – pesteri
- Gârda de Sus – Cheile Gardei Seci – Gheţarul Scărişoara - Casa de Piatra (cu auto) – Cetăţile Ponorului – peşteri - platoul Lumea Pierdută...
- de la Pasul Vârtop spre nord – Groapa Ruginoasă cu alte posibilităţi de trasee după puteri şi timp
- de la Arieseni si Gârda de Sus trasee spre SV către masivele din Munţii Bihor, cascade

Din jud. BIHOR amintim localitatea Ştei (fostul Petru Groza pe unele hărţi) din care se poate porni spre:
- SE – Campani – Sighiştel – Cheile Sighiştel cu zeci de peşteri şi trasee de escaladă pentru pasionaţi
- N - spre Beius – E – Budureasa – Stâna de Vale
- N – spre Beius – N – Remetea – E – Meziad – Peştera Meziad – Cascada Iadolina – S – Stâna de Vale – întoarcere la Budureasa – Beiuş – Stei
- N – spre Rieni – E – Chişcău – Peştera Urşilor (cu auto)

Iată numai câteva din traseele la îndemâna celor care vor cu adevărat să simtă „Apusenii”. Nu e nevoie decât de dorinţa de a-ţi stabili un traseu „al tău” cu punct de acostare şi trasee de jur împrejur. În rest, după buget şi timp.