» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
De-a Mama Gaia


    Asemănător limbii vorbite, jocurile şi folclorul copiilor sunt mari depozitare de relicve preistorice. Ipoteza este confirmată, printre altele, de jocul "De-a Gaia", cu numeroasele lui variante şi denumiri zonale (De-a Mama Gaia, De-a Baba Gaia, Gaia şi Cloşca, De-a Puia Gaia).
    Semnificaţia funerară a jocului se desluşeşte uşor din prezentarea sumară a acestuia:
    După ce se aleg doi copii mai voinici, aceştia îşi împart rolurile, unul de Gaie, unul de Cloşcă, şi îşi alcătuiesc două cete egale ca număr. În timp ce copiii se ţin cu mâinile de brâul celui din faţă. Gaia se aşează pe pământ şi sapă cu un băţ o groapă (mormânt ?!). Cloşca, apropiindu-se cu puii şirag intră în vorbă cu Gaia:
    - Ce faci acolo ?
    - O groapă !
    - Dar în groapă ce ai să faci ?
    - Un foc.
    - Da cu focul ce ai să faci ?
    - Pun ceaunul (în unele variante ceaunul este înlocuit cu tigaia).
    - Da cu ceaunul ce ai să faci ?
    - Opăresc un pui de-al tău ! 
Gaia se ridică şi îi dă Cloştii băţul cu care a săpat groapa. Cloşca, împreună cu puii săi, îl scuipă şi îl aruncă cât mai departe. În vreme ce Gaia aleargă după băţ, Cloşca cu şiragul său se învârte în jurul gropii şi cântă De trei ori pe după groapă, croncănesc, cârâie şi îi fac în necaz Găii. Încep apoi ostilităţile: Gaia încearcă să ia puii Cloştii şi invers. Lupta, dusă cu înverşunare, este însoţită de frica nemăsurată a copiilor că vor ajunge în ghearele morţii, ale Mamei Gaia. Când Gaia şi Cloşca rămân fără pui, se iau la trântă, urmând ca învingătorul să se facă cloşcă în al doilea joc.


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2024 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.