  |
 |
|
cu admiratie pentru
Domnul Profesor
MARCIAN DAVID BLEAHUNascut la Brasov la 14 martie 1924 unde a urmat scoala primara si liceul. Urmeaza cursurile Facultatii de Stiinte ale Universitatii din Bucuresti, sectiile de Geografie si Stiintele Naturii, luand licenta in anul 1949. Doctor al Universitatii din Cluj din anul 1974 cu teza privind morfologia carstica. Este casatorit, de religie greco- catolica, cunoaste limbile germana, franceza si engleza. Este veteran de razboi. Activitatea didactica Intre
anii 1949 - 1961 a fost numit asistent, sef de lucrari si conferentiar
la Catedra de Geologie a Universitatii din Bucuresti. Intre altele a
predat primul curs de Geologie Structurala si Dupa evenimentele din 1989, a fost unul din fondatorii Universitatii Ecologice fiind numit Decan al Facultatii de Stiintele Naturii (transformata in Facultatea de Ecologie). Incepand din toamna anului 1990 a predat cursurile: Geologie dinamica, Geografie Fizica a Romaniei, Geologia Romaniei, Probleme Globale ale Omenirii si cel de Protectia naturii si arii protejate. S- a retras de la Universitatea Ecologica in anul 2001. Activitate profesionalaIn anul 1949 a fost numit geolog la Institutul Geologic, concomitent cu numirea la Universitate. In anii 1950- 1960, a activat la Intreprinderea de Prospectiuni si Laboratoare (care a inlocuit Institutul Geologic) unde a ocupat posturile de geolog, geolog principal, sef de echipa si responsabil de regiune. La reinfiintarea Institului Geologic in 1961 a fost Sef de sector (1961- 1965), Secretar Stiintific (1965- 1966), Director adjunct stiintific (1966- 1968), Director delegat (1968- 1972), Cercetator stiintific principal I (1971- 1994) avand si functiile de Sef de Sectie (1981- 1985), Sef al Colectivului de editare (1985- 1990), Sef al Colectivului de patrimoniu (1985) si Responsabil stiintific al Muzeului National de Geologie (1985- 1994), de fapt creatorul acestui muzeu. In anii 1949- 1951 a fost detasat la Lucrarile Canalului Dunare- Marea Neagra unde a ocupat functia de Sef de zona, iar in anul 1953, tot prin detasare, a fost Geolog- sef la Lucrarile Metroului din Bucuresti. Activitatea politicaIn timpul studentiei a facut politica liberala, fara sa fie inscris in PNL, dar avand de suferit neplaceri dupa instaurarea regimului comunist. In timpul comunismului nu a facut parte din nici o organizatie de tineret. Postul de Director al Institului Geologic a determinat inscrierea in PCR in 1965, fara sa detina functii sau sarcini pe linie de partid si obligativitate in ceea ce priveste invatamantul politic. Dupa evenimentele din 1989, ca unul care a militat toata viata pentru ocrotirea naturii si a mediului, s- a inscris in Miscarea Ecologista din Romania (M.E.R) fiind unul din membrii fondatori si, incepand din martie 1990, unul din vice- presedinti. A inceput sa activeze pe acest taram prin publicistica referitoare la ocrotirea naturii iar in alegerile din mai 1990 a fost ales Senator din partea M.E.R. In aceasta calitate s- a implicat puternic in politica, ca un opozant a tot ce inseamna lezarea mediului, a demnitatii omului, a legilor injuste, interventiile in Senat fiind consemnate in Monitorul Oficial- Dezbateri parlamentare si facand obiectul a numeroase articole si studii. In octombrie 1991 a fost numit Ministru al Mediului din partea M.E.R. activand in cabinetul Stolojan timp de un an. In cadrul ministerului a dus o politica de reformare a structurilor invechite, de elaborare a legislatiei mediului, de incurajare a initiativei particulare si de implicare a tarii in conventiile si programele internationale privind mediul, in vederea obtinerii de fonduri si facilitati. A prezentat situatia ecologica a Romaniei la diferite conferinte internationale, in publicatii cu caracter intern si a continuat sa activeze pe taram stiintific in domeniul ocrotirii mediului si naturii. A fost desemnat vice- presedinte al Conferintei ONU pentru mediu si dezvoltare de la Rio din 1992. Din cauza pozitiei intransigente si putin comode pentru o parte a puterii, a fost declansata "de o anumita parte a presei" o campanie de defaimare in legatura cu aducerea frauduloasa in tara a unor deseuri din Germania, in care Ministerul Mediului nu a avut nici o participare si nici responsabilitati sau sarcini legale. In urma unei severe anchete, a unei comisii interministeriale a fost redactat un raport foarte clar in ce priveste neimplicarea Ministerului Mediului si personala a ministrului in aceasta afacere, care s- a dovedit a fi doar o masinatie politica de eliminare a M.E.R. din lupta electorala, ceea ce s- a si reusit, partidul neatingand la alegerile din 1992 pragul minim de intrare in parlament, desi personal, in calitate de candidat ca senator de Alba, a avut voturile necesare. Perioada 1990- 1992 (ca senator si ministru) este punctata de nenumarate interviuri, note si articole de presa, precum si de aparitii la TV si emisiuni de radio. Din cauza disensiunilor din cadrul M.E.R. si a radicalizarii acestui partid, l- a parasit si a intrat in Federatia Ecologista din Romania (F.E.R.), patid politic facand parte din CDR. Pe listele acestuia a fost ales in 1996 senator de Brasov. In Senat a facut parte din Comisia de politica externa si din Grupul parlamentar PNL. Aici a intervenit pentru imbunatatirea legislatiei privind protectia mediului si a naturii. Ca lider ideologic al ecologismului romanesc a scris numeroase articole si a prezentat in conferinte programul si crezul partidului, fiind autorul Programului politic al F.E.R. In 2006 F.E.R.
s- a desfiintat transformandu- se in Partidul "Verzii" in cadrul caruia
a fost ales Presedinte de onoare. Activitate stiintificaI. In domeniul geologiei Inafara
unor lucrari sporadice in Dobrogea, Banat si Carpatii Meridionali, activitatea
de teren a desfasurat- o in Maramures, Muntii Bihor, Muntii Codru- Moma
si Muntii Metaliferi. 1.Geologia
Muntilor Maramures. In colaborare cu D. Patrulius a stabilit stratigrafia
depozitelor tertiare si tectonica bazinului Maramures punand bazele
cunoasterii moderne ale acestei unitati consacrandu- se ulterior studiului
partii nordice a Muntilor Maramures unde a realizat prima harta geologica
a regiunii. S- a ocupat de formatiunile cristaline, sedimentare si eruptive
mezozoice separand 5 serii de flis (prima descriere a Flisului negru),
identificand - pentru prima data la noi in tara - stromatite, stabilind
varsta cretacica a ofiolitelor, iar din punct de vedere tectonic a identificat
o structura de sariaj cu 3 panza si 5 solzi. Este prima lucrare din
1907 pana astazi, care a stabilit existenta unei structuri in panze
in zona cristalino- mezozoica a Carpatilor Orientali. Rezultatele au
fost consemnate pe harta geologica 1:200.000 si in diverse lucrari fiind
confirmate de toti cercetatorii ulteriori. 2.
Geologia Muntilor Bihor. A intreprins cartari si cercetari timp
de 33 ani (1952- 1985) concretizate in numeroase rapoarte si realizand
in principal urmatoarele: a facut prima orizontare a formatiunilor paleozoice,
separand carboniferul (datat palinologic) si 5 serii permiene; a realizat
orizontarea Triasicului, dovedind lacuna din Triasicul superior din
Autohtonul de Bihor si a stabilit echivalente faciale cu formatiunile
similare din Carpatii Nordici si Alpii Orientali; a stabilit pozitia
Rhetianului si a contribuit la separarea etajelor si la imbogatirea
inventarului paleontologic al Jurasicului. In ce priveste tectonica,
a evidentiat Panza de Arieseni, Panza de Biharia si de Poiana si alte
panze ale sistemului de Codru, stabilind in ansamblu structura muntilor
Bihor. Cercetarile de teren s- au concretizat in hartile geologice la
scarile 1:200.000, 1:100.000 si 1:50.000. 3.
Geologia Muntilor Codru- Moma. Cercetarile intreprinse aici (1957- 1983),
ale caror rezultate sunt cuprinse in numeroase rapoarte, au dus la stabilirea
succesiunii formatiunilor permiene din suita de Codru (atribuite anterior
in buna parte Carboniferului), la precizarea naturii bimodale a vulcanismului
permian, precum si la natura metamorfica a permianului, dovada a unui
metamorfism alpin. Dupa o orizontare detaliata a formatiunilor triasice,
cu separarea a doua serii sedimentare in cadrul suitei de Codru, a separat
o a treia serie (de Dieva). Pe baza diferentelor faciale a stabilit
apoi stratigrafia de detaliu a suitei de Vascau, a identificat
faciesurile alpine de Schreyeralm, Steinalm, Dachstein, Reifling etc.
iar pe baza unui studiu complex paleontologic (micro, macropaleontologie,
conodonte, palinologie) a fost elaborata o schema stratigrafica de mare
precizie. Separarea diverselor serii pe baze faciale a permis identificarea
unor noi uniti tectonice, Panza de Vascau si de Colesti (242) si elaborarea
unui model tectonic si stratigrafic ce sta la baza hartilor geologice
ale zonei la diferite scari: 1:200.000, 1:100.000 si 1:50.000. . 4.
Geologia Muntilor Metaliferi. Cercetarile intreprinse in partea
de est a unitatii, in intervalul 1960- 1978 (a caror rezultate sunt cuprinse
intr- o harta 1:200.000 si in mai multe rapoarte care au stat la baza
mai multor foi la scara 1:50.000 (nepublicate), au dus pe plan stiintific
la separarea a noi serii de flis eocretacic (serile de Fenes, de Metes),
la precizarea varstei lor pe baza micropaleontologice, la caracterizarea
lor sedimentologica (primele studii de sedimentologie in aceasta unitate),
aratandu- se ca aici este prezenta o olistostroma cu olistolite de calcare,
interpretate anterior ca resturi ale unei panze ; s- a stabilit de asemenea
sincronismul ofiolitelor cu formatiunile eocretacice. Intr- o lucrare
de sinteza a aratat pentru prima data natura de fund oceanic a ofiolitelor,
comparand Stratele de Fenes cu Schistes lustres din Alpi, fapt capital
pentru toate interpretarile ulterioare ale evolutiei Carpatilor. Conceptia
moderna asupra structurii in panza a Muntilor Metaliferi a fost prezentata
pentru prima data in substantiala monografie dedicata acestei unitati
si perfectionata ulterior intr- un volum privind Geologia Muntilor Apuseni
in ansamblu, ambele volume in cadrul unui prestigios colectiv de autori. 5.
Lucrari de sinteza. Rezultatele dobandite in cercetarile din Muntii
Apuseni au stat la baza a numeroase sinteze la diferite nivele. Astfel
pentru Muntii Apuseni nordici prima sinteza realizata vreodata este
si astazi o paradigma tectonica, careia i- au fost aduse doar completari,
mai ales in ce priveste corelarea unitatilor dintre Muntii Bihor si
Codru precum si mecanismul sariajelor. O incadrare mai larga a Muntilor
Apuseni in ansamblul tectonomagmatic al Carpatilor, a fost posibila
datorita datarilor de varsta izotopica si al studiului forajelor din
Campia de Vest. La nivel si mai general, al teritoriului tarii, datele
obtinute in cercetarile din Muntii Maramuresului si Muntii Apuseni au
fost incluse in sinteze privind depozitele carbonifere, formatiunile
paleozoice in general si cele mezozoice, iar din punct de vedere tectonic,
in lucrarile de ansamblu asupra structurii teritoriului. O importanta
lucrare este cea privind paleogeografia triasicului din estul Europei. 6.
Coordonarea activitatii de cartare geologica. In afara participarii
directe la realizarea unor foi din Harta geologica a Romaniei la scarile:
1:1.000.000, 1:200.000, 1:100.000 si 1:50.000, pana in 1972 a coordonat
activitatea generala de cartare geologica si in special a Atlasului
1:1.000.000 si a Hartii geologice 1:200.000. A elaborat de asemenea
standardele de stat in acest domeniu. 7. Tectonica globala. Intuind de la inceput marea revolutie in stiintele despre Pamant care este Tectonica globala (tectonica placilor), a facut cunoscute rezultatele ei inca din 1969 prin conferinte si lucrari de informare, intr- o vreme cand nu i s- a acordat nici un credit. Prima aplicare facuta la structura Carpatilor a facut- o in decembrie 1972 cand, la discutia pe marginea comunicarii la Institutul Geologic, a intalnit o opozitie acerba, pentru ca in momentul tiparirii lucrarii si a discutiilor (1974), paginile cuprinzand discutiile colegilor sa fie smulse din volum si retiparite cu alt continut pentru a nu ramane consemnata lipsa de discernamant in acel moment a celor ce au luat cuvantul. In continuare s- a ocupat de difuzarea noilor idei in cercuri cat mai largi prin conferinte si articole (anexele 1, 2 si 3) si prin brosuri, prezentand date cronologice si glosare de termeni. Pozitia structurala a Carpatilor in cadrul ansamblului european l- a dus la o interpretare personala (in 1965, apoi 1968) care se confima tot mai mult astazi. A oferit o explicatie (inca nedata de nimeni) pentru geneza arcului vulcanic si al focarului seismic Vrancea) si a colaborat la prima fundamentare paleomagnetica a miscarii placilor in Carpati. In urma conferintelor asupra aplicatiei tectonicii globale la structura Carpatilor, prezentate in 1973 la Viena, Geneva, Zurich, Fribourg, a fost invitat la Universitatea din Geneva sa predea lectii pe aceasta tema in anii 1974, 1976 si 1978, acestea urmand sa reprezinte primul curs de tectonica globala prezentat la o universitate europeana. Din cauza opozitiei facute de conducerea de atunci a Ministerului Geologiei, nu a putut onora acest curs, fiindu- i blocata apoi timp de 8 ani iesirea din tara. Este motivul pentru care nu a putut raspunde invitatiilor facute de a prezenta conferinte privind tectonica si structura Romaniei la Universitatea din Florenta (1975) si la Universitatea din Karlsruhe (1978). De- abia in 1984 a putut raspunde invitatiilor similare ale Universitatii din Basel, in 1988 ale Universitatii din Greifswald (RDG) si a Institului de fizica Pamantului de la Potsdam (1988). Dupa
studii indelungate si o ampla documentare, a inceput sa elaboreze o
vasta sinteza privind Tectonica globala, din care au aparut pana acum
vol.1 de 625 pagini si vol.2 de 490 pagini, fiind in lucru volumul 3.
Este cea mai ampla sinteza conceputa de un singur autor asupra acestei probleme realizata pana acum in lume. Volumul 2 cuprinde o noua integrare
a orogenezei in conceptele tectonicii globale prin distingerea a 14 tipuri
de orogene si a 5 tipuri de geosinclinale. 8. Activitatea in domeniul geologiei aplicate. In decursul timpului a fost implicat in diverse lucrari de geologie economica, cum ar fi evaluarea rezervelor pentru fabrica de ciment de la Cernavoda, cercetarea mineralizatiilor din valea Taita, a cuartitelor din Dobrogea, a bauxitelor din muntii Bihor, a aurului din zona Ighiu, a cuprului din Platoul Vascau, etc. toate concretizate in rapoarte. In domeniul geologiei tehnice a elaborat studii geologice pentru Canalul Dunare- Marea Neagra (varianta 1949- 1953), a metroului din Bucuresti (varianta 1953) si a fost consultat in probleme de geologie tehnica si hidrologie carstica pentru sistemul hidroenergetic V. Draganului- V. Iadului (1982- 1984), a uzinei chimice de la Giurgiu (1977- 1980), a uzinei de sisturi bituminoase de la Anina (1986) etc. Cu
ocazia cutremurului din 1977 a activat in cadrul Comisiei CNST fiind
coautor la raportul final, apoi a fost cooptat de organisme internationale
ICCROM (organism UNESCO) pentru a preda cursuri la Roma si Skopje cu
teme privind conservarea monumentelor istorice fata de calamitatile
geologice. S- a ocupat de asemenea de zacamintele metalifere si cele
submarine, de hidrogeologie si de inundatii. II. In domeniul carstologiei
si geomorfologiei. 1.
Carstologie si speologie. Deoarece majoritatea activitatii geologice
a fost efectuata in zonele calcaroase, pentru intelegerea mai profunda
a fenomenelor a fost obligat sa abordeze si studiul proceselor carstice.
Pe langa lucrari privind elemente locale, a urmarit probleme de ordin
teoretic: evolutia vailor carstice, propunand o clasificare si terminologie
devenita de uz comun, a genezei retelelor hidrografice subterane, a
salilor subterane, a umpluturii golurilor carstice, a relatiei dintre
morfologia de suprafata si drenajul subteran. A elaborat o teorie privind
geneza si datarea 2.
Geologia cuaternarului. Problema urmarita a fost aceea a relatiei
dintre variatia climatului din cuaternar si morfologie. In acest sens
a pus pentru prima data in evidenta in Muntii Maramuresului depozite
periglaciare si a determinat directia dominata a vantului in glaciar.
In muntii Bihor a dovedit de asemnea existenta fenomenului periglaciar
la exterior si in pesteri, utilizand pentru prima data in tara masuratorile
morfometrice de galeti. Prin corelarea datelor sedimentologice cu cele
arheologice a stabilit oscilatii de nivel ale Marii Negre in holocen,
identificand o noua transgresiune pe care a numit- o "histriana". III. Alte activitati
stiintifice. 1.
Ocrotirea naturii si a mediului. Ca bun cunoscator al muntilor si
geologiei tarii, a considerat ca este o datorie cetateneasca sa se implice
in problema de protectie a naturii, semnaland in diverse articole locuri
deosebite care trebuiesc protejate, a facut un proiect pentru realizarea
importantului Parc National al Muntilor Apuseni, luptand timp de peste
40 de ani pentru aceasta idee, care s- a realizat greu din cauza neintelegerii
aratate de forurile conducatoare ce au optat pentru ridicole interese
economice. A aratat care este pericolul exploatarilor padurii, a turismului
pentru peisajul natural, a discutat impactul pe care il are producerea
energiei asupra mediului ambiant. Rezervatiile naturale geologice din
Romania au facut obiectul unei carti de sinteza aparuta in 2004, a numeroase
articole. Un volum de 500 pagini a fost dedicat ocrotiri naturii si
ariile protejate din punct de vedere teoretic. A extins ideea de ecologie
asupra intregii sfere de activitate umana, respectiv asupra raportului
om- locuire, asupra laturii sociale si a avut o contributie importanta
la prezentarea Romaniei la marele Congres ONU de la RIO si la
altele privind protectia mediului. 2.
Istoria stiintei. Pentru a nu lasa ca uitarea sa se astearna peste
realizarile marilor inaintasi, a considerat ca este o datorie civica
si educativa a evoca mari personalitati. In acest sens a editat "Opere
Alese" de G.M.Murgoci si a scris studii privind opera sa. A evocat
apoi figura lui I. Popescu Voitesti, a lui Victor Corvin Papiu, Emil
Racovita, Norbert Casteret a lui Iovan Cvijic. Tot in domeniul
istoriei stiintei a facut o recapitulare cronologica a spelogiei si
a marei revolutii reprezentata de tectonica globala si este coautor
la volumul 2 din Istoria stiintei si tehnicii din Romania, volum ce
urma sa fie editat de Academia Romana. 3.
Filozofia politica. Dupa evenimentele din 1989, a optat imediat
pentru o politica ecologista, acest curent corespunzand cel mai bine
aspiratiilor si preocuparilor sale de o viata, de cunoastere si ocrotire
a naturii si a mediului. Nu s- a oprit doar la o activitate de militant
activ, ci s- a aplecat mai ales asupra laturii ideologice, incercand
prin numeroase contributii (conferinte, articole, carti, prelegeri universitare)
sa fundamenteze filozofia miscarii si a politicii ecologiste. Pe aceasta
linie se inscriu articole si studii de prezentare generala, de aprofundare
a cate unui aspect particular, cum ar fi cel privind societatea civila,
filozofii ecologisti, ecologia din punct de vedere etic, economic, viitorologia
in lumina ecologiei, raportul ecologie- cultura, invatamantul ecologic.
O parte din articole, discursuri si eseurile ecologice sunt adunate
intr- un volum intitulat "Ecologie, natura, om". Ecologia politica
cu toate implicatiile ei a facut si obiectul unui curs predat la mai
multe facultati ale Universitatii Ecologice sub titlul "Probleme globale
ale omenirii - valentele ecologiei politice" si a unui volum de 527
pagini intitulat "Priveste inapoi cu manie, priveste inainte cu spaima",
aparut in 2001. 4.
Probleme privind turismul. Ca si in cazul ocrotirii naturii, a considerat
ca este o datorie fata de toti cei care doresc sa practice turismul
si mai ales fata de tineret, sa faca cunoscute cunostintele dobandite
in timpul cercetarilor geologice de teren. Asa s- a nascut prima harta
turistica a muntilor Apuseni, ghidul turistic al muntilor Codru- Moma
si volumele privind muntii Bihor- Vladeasa, aparute in trei editii, ultima
fiind considerata ca cea mai buna monografie turistica montana aparuta
pana acum la noi in tara. Experienta dobandita l- a condus si la consideratii
de ordin teoretic- stiintific privind turismul in muntii Apuseni, in
pesteri si peste hotare, precum si relatia dintre turism si mediu. Activitatea de informare
si popularizare a stiintei, publicistica. Un
om de stiinta nu are dreptul sa ramana izolat in sfera preocuparilor
sale inalte, ci are datoria sa impartaseasca celor multi, si mai ales
tineretului, ceva din cunostintele dobandite. Facand dintr- o astfel
de atitudine un crez, M. Bleahu a dedicat mult timp acestei activitati
asa cum au facut- o mari inaintasi precum I. Simionescu, G. Murgoci,
E.G. Racovita, Vintila Mihailescu. Aceasta activitate s- a concretizat
prin elaborarea de carti, articole, scenarii de filme, prezentari de
diapozitive si diafilme precum si sustinerea de conferinte la TV, radio
si in public. 1. Carti diverse. In domeniul speologiei a elaborat o carte, aproape literara, pentru tineret, privind evolutia recordurilor de lungime si adancime de pestera intitulata "Cuceritorii intunericului". Cartea " Omul si pestera" prezinta relatiile dintre om si pestera de- a lungul mileniilor, de fapt un amplu eseu de cultura si stiinta. In doua brosuri a prezentat literar fascinanta lume a pesterilor. Cu scopul de a atrage atentia supra importantei speologiei a tradus si prefatat doua celebre carti franceze, ale lui N.Casteret si M.Siffre si a editat in colaborare cu Cristian Lascu doua albume de fotografii insotite de texte substantiale. In
domeniul geologiei este autorul a doua carti de popularizare, una destinata
copiilor, asupra geologiei in ansamblu si alta menita a initia marele
public asupra noilor teorii ale Tectonicii globale. Un text literar
insoteste albumul fotografic dedicat cristalelor Romaniei. A tradus
si prefatat una din importantele carti literar- filozofice din domeniul
In sfarsit, putandu- se incadra in categoria cartilor de istoria explorarilor geografice, este cea dedicata cuceririi muntilor Himalaya, o premiera mondiala la vremea aceea. Pentru studentii facultatilor de geologie- geografie si biologie a fost coautor la editarea unor manuale de limba germana cu texte de specialitate si autor al manualelor de Geologie dinamica interna, de Geologie dinamica externa, de Geologia Romaniei si de Geografia fizica a Romaniei. A colaborat la un manual de liceu "Geografia mediului inconjurator" pentru cl.XI. Viata
si vasta activitate in diversele domenii, Marcian Bleahu le- a cuprins
in cartea autobiografica " Spovedania unui neinvins" aparuta
in 2006. 2. Publicistica. M. Bleahu este autorul a peste 300 articole publicate in cotidiene (Munca, Scanteia, Romania Libera, Neuer Weg, ziare provinciale, etc.), in reviste (Romania, Contemporanul, Tribuna Romaniei, Magazinul, Cutezatorii, Flacara. A het, Romania pitoreasca, Turismul popular, etc.), in almanahuri (Almanah turistic, A het, Komm mit, BTT, Almanahul parintilor, Almanahul pionierilor, Almanahul bisericii ortodoxe - Alba etc.), in Buletine de specialitate, iar dupa 1989 in ziarele si revistele post- revolutionare precum Romania Libera, Cronica Romana, Strada, Expres, Cotidianul, Revista 22, Atheneum, Ordinea, etc. Subiectele abordate au fost din domeniul geologie (38 articole), geografiei (28 articole), speologie (28 articole), dari de seama ale unor activitati speologice (20 articole), turism (25 articole), stiinta (11 articole), istoria artei (8 articole), ocrotirea mediului si a naturii (38 articole), probleme civice (37 articole) si probleme politice (25 articole). Prin ele a cautat totdeauna sa fie in actualitate, exemplu fiind cele 7 articole scrise pentru lamurirea populatiei dupa cutremurele din 1977 si din 1993, atitudine critica fata de noua organizare teritorial- administrativa sau luarea de pozitie critica fata de programul de distrugere a satelor. A luptat impotriva miturilor cu extraterestri (4 articole), a fost rugat sa se alature proceselor educationale ale copiiilor (7 articole) si studentilor (4 articole) si a fost solicitat sa scrie prefete pentru diferite carti (7) si recenzii la diverse carti (17 recenzii). A prezentat si scris despre Muzeul Geologic, pe care l- a conceput si realizat (3 articole). A scris 8 materiale aparute sub forma de interviuri pentru diferite publicatii, cele mai multe cu caracter biografic, si alte cateva zeci cu caracter politic (neinventariate in Lista publicatiilor). De asemenea este autorul unor texte cu caracter literar, sau umoristic (8 articole). Intreaga aceasta activitate nu este cuprinsa in lista publicatiilor. In intreaga activitate publicistica pana in 1990 nu a facut nici o referire la politica, la PCR, conducator etc., iar articolele solicitate, de exemplu de ziarul Scanteia, in care a refuzat sa faca astfel de referiri, nu au fost publicate. A
fost editorul editiei romane a revistei germane GEO (2003- 2004). 3.
Scenarii de filme si diafilme. Tot in cadrul activitatii de culturalizare,
de popularizare a stiintei si propaganda pentru frumusetile tarii, a
scris un numar de 34 scenarii de filme si diafilme (anexa 2). Dintre
acestea sunt 5 diafilme cu subiecte geologice. Dintre filme 13 au subiecte
geologice, 6 subiecte speologice si 10 subiecte turistice. 4.
Conferinte publice. A fost solicitat in calitatea de conferentiar avand
intre 20- 30 prezente anual. A tinut conferinte la Universitatile Cultural- Stiintifice
si Populare din Bucuresti si provincie, A prezentat de asemenea conferinte privind Romania turistica in Polonia (mai multe orase), la Lausanne, Liege, Greifswald, privind pesterile Romaniei la Paris, Barcelona si Geneva si despre ocrotirea naturii in Romania la ONU- Geneva, in Scotia. Absolut toate conferintele publice au fost benevole, neremunerate. Pentru ilustrarea conferintelor si a cursurilor, a realizat o colectie de peste 40.000 diapozitive avand ca subiect geologia, geografia, speologia, peisagii, monumente istorice si de arta din tara si strainatate (toate tarile europene cu exceptia celor nordice, apoi SUA, Brazilia, Egipt, Kenya, Orientul Mijlociu, Filipine). De
subliniat de asemnea ca a dobandit vaste cunostinte prin parcurgerea
literaturii mondiale, fiind posesorul unei biblioteci de peste 30.000
volume. 5. Conferinte la Radio. In dorinta de a difuza in cercuri cat mai largi cunostintele stiintifice, de a comunica noutatile la zi si de a fi continuu prezent "In cetate" cu probleme acute, a utilizat larg unul din cele mai eficiente mijloace de mass- media, radioul. O marturie a acestei preocupari sunt cele 150 conferinte in care predomina preocuparile de geologie (70 de conferinte), sunt apoi conferinte dedicate problemelor de speologie (23 conferinte), de geografie (11), de protectia mediului (15), comentarii muzicale (8), de filozofie politica (8), autobiografice si a fenomenului cultural si social in general (20). De mentionat ca in anii 1977- 1978 a avut o emisiune saptamanala sub genericul "Totul despre Terra", celelalte conferinte fiind cuprinse in emisiunile cele mai diverse: De toate pentru toti, Antena tineretului, Tehnic- Club, Itinerar turistic, Orizont stiintific, Saptamana unui meloman, Ora satului, Marturii in contemporaneitate, Radio- Enciclopedia, Meridian- Club, Emisiunea pentru ostasi, Clubul invitatilor, La alegerea dumneavoastra, etc. De
mentionat ca in ziua de 23 decembrie 1989 a fost primul om de stiinta care
s- a dus la Radiodifuziune, sub focul gloantelor, pentru a aduce marturia
de adeziune la revolutie a oamenilor de stiinta, inregistrare difuzata
chiar in aceeasi zi. 6.
Aparitii la televiziune. In afara scenariilor de filme TV, a avut numeroase
emisiuni TV, majoritatea in direct, cu subiecte mai ales stiintifice,
fiind implicat in emisuni permanente precum "Cel mai bun continua",
"Mai aveti o intrebare ?", "Mituri si legende", "Universul
cunoasterii", de doua ori invitat la "Serata muzicala" si a sustinut
un ciclu de emisiuni pentru explicarea cutremurului din 1977. Dupa 1990
a avut diferite emisiuni cu caracter politic, cultural si biografic
la diverse posturi de televiziune. Realizari deosebite Marcian Bleahu are in rezumat urmatoarele realizari importante : - Autor a 33 carti (unele in colaborare), 135 lucrari stiintifice (partial in colaborare), peste 500 articole, conferinte, scenarii de filme si peste 400 conferinte publice - Este intemeietorul speologiei fizice in Romania, mai ales prin importantele lucrari "Morfologia carstica" si "Relieful carstic". - A introdus in geologia romaneasca conceptul si teoriile Tectonicii globale, mai ales prin cele doua masive volume cu acest titlu si a facut prima aplicatie la teritoriul Romaniei. - A descifrat stratigrafia si structura Muntilor Apuseni si a dat prima conceptie tectonica moderna a structurii Muntilor Maramuresului. - Este intemeietorul si organizatorul Muzeului National de Geologie cu sediul in Bucuresti - A organizat speologia sportiva in Romania in cadrul Federatiei de speologie, salvamont si alpinism, al carui presedinte a fost. - Este ideologul si
doctrinarul "Ecologiei politice" in Romania. Activitati publice I. Activitati in domeniul culturii si stiintei: In tara: - Membru al colectivului de redactie al Analelor Romano- Sovietice (Seria Geologie- Geografie) (1952- 1957) - Membru al Consiililor stiintifice ale editurilor : CNEFS (1956- 1970), Stiintifica (1963- 1975), Tehnica (1970- 1976) - Membru al Consiliului stiintific al revistei "Romania Pitoreasca" 1972- 1976 - Membru al Consiliului stiintific al Universitatii Cultural- Stiintifice incepand din 1969 - Membru al Comitetului de conducere al Consiliului superior pentru raspandirea cunostintelor stiintifice si culturale in intervalul 1968- 1973 si presedintele sectiei de geologie- geografie al acestuia. - Membru al Comitetului de conducere al activitatii "Expeditiile Cutezatorii", incepand din 1969 si pana in 1989. - Membru al biroului Federatiei Romane de Turism- Alpinism incepand din 1960. Presedintele Comisiei Centrale de Alpinism (1961- 1965). - Presedintele Comisiei Centrale de Speologie (1977- 1989). - Presedintele Federatiei romane de Turism, Speologie si Salvamont (1990- 1994). - Membru al Comisiei pentru ocrotirea naturii de pe langa Academia Romana incepand din 1952 si membru al Comitetului de redactie al revistei "Ocrotirea naturii si a mediului ambiant" editata de Academia Romana. - Membru al Consiliului national pentru ocrotirea mediului ambiant din Romania (1975- 1985) - Presedintele Asociatiei de prietenie Romania- Belgia (1990) - Presedinte de onoare a Fundatiei pentru expeditii stiintifice (1992) - Membru al Fundatiei Ateneul Roman (1990) - Membru fondator al Fundatiei Biblioteca Nationala (1992) - Membru fondator al Asociatiei de Ecologie (1990) - Membru al Comisiei de Ecologie a Academiei Romane (1990) - Membru al Comisiei pentru schimbari globale, a Academiei Romane (1992- ) - Vicepresedinte al Comisiei de arheologie si stiinta din cadrul Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (1991- 1995) - Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (1992- ) - Presedinte de onoare
al "Cercetasilor Romaniei" (1996- 2000) In strainatate: - Membru de onoare al Societatii de fizica si Stiintele Naturii de la Geneva (ramura a Academiei elvetiene de stiinte) (1990- ) - Membru al Comitetului de redactie al publicatiei "Annales de Speologie" (Paris), (1972- 1976). - Presedintele Comisie de speologie aplicata din cadrul Uniunii internationale de speologie (1973- 1977) - Membru la National Speleogical Society, SUA (1973 - 1990) - Membru la Cave Research Foundation, SUA (1973 - ) - Membru al Comitetului de conducere al centrului international de mediu pentru centrul si estul Europei de la Budapesta (1990- 1993) - Membru al Comitetului de editare al publicatiei "Acta Geologica Hungarica" a Academiei Ungare (1991- 2003 ) - Membru al Societatii
europene de cultura, Venetia (1993 - ). II. Participari la manifestari internationale cu participare prin trimiteri de lucrari. - Congresul INQUA, Madrid, 1957 (2 lucrari) - Congresul V Carpato- Balcanic, Kiev, 1958 (o lucrare) - Congresul VI Carpato- Balcanic, Varsovia, 1963 (o lucrare) - Congresul VIII Carpato- Balcanic, Belgrad, 1967 (o lucrare) - Colocviul international pentru Jurasic, Luxemburg, 1962 (2 lucrari) - Colocviul international VI pentru Carbonifer, Paris, 1963 (o lucrare) - Congresul international VIII pentru Carbonifer, Krefeld, 1971 (o lucrare) - Al VI- lea Congres
international de speologie, Stuttgart, 1971 (doua lucrari) III. Participari personale la congrese, colocvii, comisii, etc. - Colocviu I Carpato- Balcanic pentru Triasic, Bratislava, 1967 (o lucrare) - Colocviu II Carpato- Balcanic pentru Triasic, Cluj, 1971 (o lucrare) - Colocviu III Carpato- Balcanic pentru Triasic, Bucuresti, 1979, (o lucrare) - Congr. XXIII International de geologie, 1968, (o lucrare) - Simpozionul Carpato- Balcanic privind evolutia regiunilor carstice, Kracovia, 1969, (o lucrare) - Congresul XIII Carpato- Balcanic, Cracovia, 1985 - Simpozionul international comemorativ, Univ. Cracovia, 1985 (o lucrare) - Al VI Congres international de speologie, Olomouc, 1973 - Al VIII- lea congres international de speologie, Bowling Green, 1981 - Al IX- lea Congres international de speologie, Barcelona, 1989 (invitat de onoare) - Al X- lea Congres international de Speologie, Budapesta, 1989 (invitat de onoare). - Colocviul U.E. asupra dezvoltarii turistice si protectia deltelor, Bucuresti, 1993 (o lucrare) - A XXI adunare a societatii europene de cultura, Venetia, 1993 (o lucrare) - Colocviul Consiliului Europei privind protectia si amenajarea zonelor montane, Banska, Bistrica 1993 (o lucrare) - Conferinta UNEP, Nairobi, 1992 (o lucrare) - Conferinta mondiala ONU pentru mediu, Helsinki, 1992 (o lucrare) - Conferinta mondiala ONU pentru mediu si dezvoltare, Rio,1992. Vicepresedinte pentru estul Europei (o lucrare) - Conferinta Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Istanbul. 1997 - Congresul parlamentarilor scout, Manila,1998 - Congresul Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Paris, 1999. - Conferinta conducerii uniunii "European Greens",Bratislava, 2000 - Congresul parlamentarilor scout, Varsovia, 2000 - Conferinta conducerii uniunii "European Greens",Kiev, 2001 - Conferinta conducerii
uniunii,"European Greens", Liubliana, 2002 IV.Invitatii pentru cursuri, prelegeri si conferinte (unele neonorate din cauza refuzului de viza). - Participare in calitate de membru al Comitetului de conducere al Uniunii Internationale de speologie la cel de al IV- lea Congres international de Speologie, Stuttgart,1971 (neonorat). - Invitat de Centrul pentru studiul lantului alpin, Florenta, 1984, neonorat. - Numiri la Universitatea din Geneva in calitate de profesor invitat in 1974, 1976, 1978, (neonorat). - Invitat de Societatea cehoslovaca de geologie pentru a prezenta conferinte despre Carpatii romanesti, 1977, (neonorat) - Invitat de Deutsche Forschungsgemeinschaft pentru a prezenta conferinta de tectonica Carpatilor la Karlsruhe, 1979, (neonorat) - Conferinte despre Tectonica globala si Carpati, la Viena, Geneva, Fribourg (1983) - Conferinte despre carstologia romaneasca la Oxford (1985), Paris, Geneva (1987) si Viena (1982) - Cursuri de tectonica globala si structura Carpatilor, Basel (1987) Greiswald si Potsdam (1988) - Cursuri despre riscurile geologice pentru monumentele istorice la Roma (1983, 1985) si Skopje (1985). - Conferinta despre partidele politice ecologiste din Romania (Congresul "European Greens" - Bratislava 1999 - Conferinta privind securitatea in Marea Neagra (Conferinta "European Greens" - Kiev 1999
Distinctii si mentionari. - Meritul stiintific, medalie, 1966 - Ordinul muncii cl.III, 1971 - Premiul Academiei "GR. Cobalcescu", 1974 - Premiul Academiei "G.M. Murgoci", 1976 - Mentionat in "Who's who in the World" si "Marquis Publications", SUA - Mentionat in "Dictionary of international Biography", v.XVII, XVIII, Intern. Biographical Center, Cambridge, Marea Britanie. - Mentionat in "Who's who in Europe", v.6 Ed.Servi- Tech, Bruxelles - Mentionat in "Men of Achievement" v.6 si 16 Internat. Biographical Center, Cambridge, Marea Britanie. - Mentionat in "Orbis Geographicum", Viena. - Membru de onoare al Societatii de fizica si istorie naturala din Geneva - Profesor honoris
causa al Universitatii Babes- Bolyai, Cluj- Napoca Selectie de lucrari
stiintifice
[Titlurile subliniate sunt volume independente (carti si brosuri)
] 1952 1. Cercetari geologice in regiunea Baiut (Baia Mare), (in colab.cu R.Dimitrescu), D.S. Comit.Geol., v.XXXIX (1951- 1952), p. 48- 54. 2. Cercetari geologice in Valea Viseului si in imprejurimile Sacelului (Maramures), (in colabor. cu D.Patrulius si R.Dimitresu), D. S. Comit. Geol., v.XXXIX (1951- 1952), p.96- 113. 3. Etudes geologiques dans la region Capnic- Jereapan- Baiut, (in colab. cu R.
Dimitrescu), C.R.Comit. Geol., v.XXXII(1949- 1952), p.195- 198. 1954 4. Cercetari geologice in regiunea Padis- Cetatile Ponorului, D. S. Comit. Geol., v.XLI (1953- 1954), p.35- 66. 5. Geologia partii de nord a Muntilor Maramures, Arhiva Inst. Geol., 120 p. 6. Captarea carstica
si importanta ei pentru evolutia morfologica a regiunilor carstice,
Probleme de Geografie, v.V, p. 55- 99 1956 7. Pitorescul regiunilor
carstice din Romania, Col. SRSC, 96 p. 1957 8. Geologia regiunii Arieseni, Arhiva Inst. Geol., 68 p. 9. Cercetari de morfologie carstica in Groapa de la Barsa (Muntii Bihorului), St. Cercet. Acad. R.P.R., Filialala Cluj, An. VIII, nr. 3- 4, p.400- 419 10. Bazinul endoreic Padis- Cetatile Ponorului (in colab. cu M. Serban), Ocrotirea naturii, v.V., p. 89- 125 11. Formatiuni glaciare si periglaciare in Muntii Maramuresului, Comunicare Ses. st. Univ.Bucuresti, aprilie 1957, 25 p. 12. Viata si opera
lui G. M. Murgoci (in colaborare cu Br. Iancovici), Editura Academ.
R.P.R., p.838- 999, (volum editat de semnatarii studiului introductiv) 1958 13. Kratkii acero geologhii Zapadnah Gor (A brief account on geology of the Western Mountains), (in colab. cu R.Dimitrescu), Sovieta Geologia, 1959, nr.15, p.25- 44, Moscva 14. Geologhieckoe stronie
rumanskovo Maramuresa (Trasaturile caracteristice ale Maramuresului
romanesc), (in colab, cu D.Patrulius si I.Motas), Comunic. IV- lea Congr.Asoc.Geol.Carpat.- Balcan,
v.1, p.- 18, Kiev. 1962 15. Cercetari geologice in bazinul superior al vaii Ruscova (Muntii Maramuresului), D.S.Comit.Geol., v.XLV (1955), p.297- 308 16. Le Rhetien des Monts Apuseni (Carpates Roumaines), (in colab. cu G. Mantea), Coll. Jurassique, Compte Rend. et Mm., p.663- 674 Louxembourg. 17. Observations sur les limites des series jurassiques dans les Carpates roumaines (in colab. cu Gr.Raileanu, D.Patrulius, S . Nastaseanu si Al. Semaca 18. Observations sur
l'evolution de la zone Histria au cours des trois derniers millnaires,
Rev.gol- geogr., t.VI, Nr.Nr.2, p.335- 343. 1963 19. Corelarea depozitelor paleozoice din Muntii Apuseni, al V- lea Congr. Asoc. Geol.Carpato- balcanic, v.III/1 p.75 - 79 20. Caracteristici stratonomice ale seriilor cretacice din Muntii Metaliferi (Muntii Apuseni), (in colab. cu M.Dimian), al V- lea Congr. Asoc.geol carpato- balcanic, v.III/1 p.81- 95, Bucuresti. 21. Das Hydrographische System von Zaton- Ponoare (Baia de Arama) (in colaborare cu A. Decou si V. Decou), Rev. Geol.- Geogaph., t.VII, Nr.1, p. 147- 156. 22. Muntii Apuseni
(in colab. cu S. Bordea si Al. Borza), Edit.ONT, Col. Muntii Nostri,
Nr.6, 40 p. 1964 23. Le Carbonifere des Carpates- Roumanie et de l`avant- pays carpatique (in colaborare cu Gr. Raileanu, D. Patrulius si O. Mirauta) al V- lea Congres Intern. Stratigr. Carbonif., Compte Rendu, p.723- 729, Paris. 24. Harta geologica a R.P.R. Sc.1:100.000 Foaia Arieseni (in colab. cu R. Dimitrescu), Edit. Comit. Geol. 25. Formatiuni periglaciare in carstul din Muntii Bihorului, Lucr.Inst. Speol."Emil Racovita", t.III, p.215- 228. 26. Pesterea Topolnita (in colab. cu V. Decu si A. Decu), Ocrotirea Naturii, t.8, nr.1, p.73- 97. 27. Propuneri pentru
semnele conventionale ce urmeaza sa fie utilizate in Cartografierea
regiunilor carstice (in colab. cu T. Rusu), Stud. tehn. Econ.
Comit. Geol., Ser.F, nr.5, p.157- 178 1965 28. Harta geologica a R.P.R., scara 1:100.000 Foaia Moneasa, Edit.Com. Geol. 29. Sur les confluences souterraines, Internat. Journ. Speleol., v.I, part 3, p.441- 459, Paris- Weinheim 30. Harta regiunilor carstice din Romania (in colab. cu Tr. Orghidan, V. Puscariu, V. Decu, T. Rusu, A. Bunescu), Lucr. Inst. Speolog. "Emil Racovita", t.IV, p.75- 104 31. Carstul din Romania
(in colab. cu T. Rusu), Lucr. Inst. Speolog. "Emil Racovita"; t.IV.p.59- 73 1966 32. Formations periglaciarea et karst dans les Monts de Bihor , Rev. roum. geol., geophys., geogr., Ser.geogr., t.10, Nr.1, p.55- 64. 33. Himalaya - Cucerirea gigantilor lumii (in colab. cu Gh.Epuran si M.Bogdan), Edit. Stiint., volum de 400 p. 34. Flori de piatra, Col. Orizonturi, Edit. stiintifica, 100 p. 35. Contributii la
cunoasterea stratigrafiei si structurii panzei de Biharia (in colaborare
cu R. Dimitrescu), D.S.Comit.Geol., v.III/2 1964- 1969), p- 57- 68.. 1967 36. Studii stratigrafice si tectonice in regiunea Fenes- Ighiel- Intregulde (Muntii Metaliferi), in colaborare cu M. Dimian, D.S.Comit Geol., v.LIII, part.I(1964- 1965), p.282- 302. 37. Le Trias des Monts Apuseni, (in colab. cu D. Patrulius), Geologik Sbornik, v..XVIII, Nr.2, p.245- 255, Bratislava. 38. Mode de gisement de quelques olistolithes des Carpates Roumaines (in colab. cu D. Patrulius si N. Mihailescu), VIII- lea Congr.Soc. geol. Carpato- Balc., Report sedimentol., p. 391- 399, Beograd. 39. Grottes d'Oltenie explorees de 1959 a 1962 (in colab. cu A. Decou si V. Decou) - in vol. "Recherches sur les grottes du Banat et d'Oltenie" 1959- 1962, Edit. CNRS p.229- 396 Paris. 40. Bihor- Vladeasa,
Ghid turistic (in colab. cu S. Bordea), Edit. UCFS, p.333 1968 41. Santul eugeosinclinal al Metaliferilor si pozitia sa in raport cu Carpatii si Dinaridele, (in colaborare cu M. Dimian), D.S. Inst.Geol.v.LII part.3 (1965- 1966), p.195- 219 42. Contributii la microbiostratigrafia Eocretacicului din Muntii Metaliferi (in colab. cu A.M. Piliuta si Z. Babucea), St. cercet. geol.,geofiz.,geogr., Ser.geologie, t.13, nr.1, p.137- 155. 43. Etat actuel des connaissances sur le Paleozoique de Roumanie (in colab. cu D.Patrulius si O.Mirauta), Annuar. Comit. D`Etat Geol., v.XXXVI, p.63- 84 44. Aspects fondamentaux de la geologie du Mesozoique de Roumaine (in colab. cu Gr. Raileanu, D. Patrulius si S. Nastaseanu), Annuaire Comitet. Geol., v.XXXVI, p.87- 115 45. Neogene volcanism and ore deposits in the Apuseni Mts. (in colab. cu D. Giusca, M. Borcos, R. Dimitrescu, H. Kräutner si H. Savu), XXIII Intern. Geol. Congr., Guide to excurs.48, Edit. Inst.Geol., 51 p. 46. Standard de terminologie
geologica, Standarde de Stat, 8 p. 1969 47. Evolutia geologica a Muntilor Metaliferi (in colab. cu V.Ianovici, D.Giusca, T.P.Ghitulescu, M.Borcos, M.Lupu si A.Savu), Edit. Academiei RSR, volum de 741 p. 48. Standarde de cartografie geologica, Standarde de Stat, 16 p. 49. Sur l`evolution de quelques regions karstique de la Roumanie, 5 intern Kongr. Speolol., Stuttgart, Bc.1, M 39/1- 3 50. Uber die
Unterirdischen Sale, 5.Intern.Kongr.Speolol., Stuttgart, Bd.3,S 47/1- 7 1970 51. Date noi asupra depozitelor triasice din Muntii Apuseni (in colab. cu D.Patrulius, G.Tomescu, J.Bordea, St.Panin, S.Radan), D.S.Inst. Geol. V.LVI/4 (1969- 1969), p.29- 41. 52. The floods of southeastern
Europe, Smithsonian Institution, Center for shortlived phenomena, 5
p. 1971 53. Formatiuni preneogene din partea vestica a Muntilor Apuseni si pozitia lor structurala (in colaborare cu D. Istocescu si M. Diaconu), D.S.Inst.Geol., v.LVII/5 (1969- 19670), p.5- 21 54. Guidebook to excursion of the IInd Trassic Colloquium Carpatho- Balcan Geological Association (in colab. cu D. Patrulius, I.Popescu si S.Bordea, Geol.Inst., Guidebooks to excurs. Nr.8, 86 p. 55. Les surfaces d`aplanissement
karstique des Carpates roumaines et leur evolution, Studia geomorphol,
carpatho- balcan., V.IV, p.41- 48, Krakov. 1972 56. Contributii la biostratigrafia depozitelor triasice din Platoul Vascau (Muntii Apuseni) (in colaborare cu C.Tomescu si St.Panin), D.S. Inst.Geol., v.LVIII/3 (1971), p. 5- 25 57. Karst of Roumania,
in vol. M. Herak si T.V.Stringfield (edit):Karst, important karst regions
of the northern hemisphere, Edit. Elsevier, p. 341- 353, Amsterdam. 1973 58. Neogene Carpathian Arc: a continental arc displaing the features of an Island arc (in colab. cu M.Boccaletti, P.Manetti si S. Peltz, Journ.Geophys. Research, v.78, nr.23, pp. 5025- 5032, Washington 59. Die Entstehung
der unteriridischen Sale, Rev. geol., geophys., geographie, Ser.
Geogr., t.17, nr.1, p.3- 18 1974 60. Zone de subductie in Carpatii romanesti, D.S.Inst. Geol., v.LX/5 (1972- 1973), p.5- 25 61. Nouvelles donnees sur l`evolution des monts Metalliferes de Roumaine (in colab. cu M. Lupu), al VI- lea. Congr.Asoc.geol.Carpato- Balc. V.II, Fsc.1, p. 445- 455, Varsovia 62. The northern Apuseni Mountains, in vol. "Tectonics of the Carpathian-Balkan Regions", p.221-240, Bratislava 63. Morfologia carstica, Editura stiintifica, 560 p. 64. Morphogenese einiger Sinterbildungen und Mikroformen in den Fablagerungen der Hahlen (in colaborare cu I.Viehmann), Trav. Inst. Speol. "Emil Racovita", t.XIII, p.195-199. 65. Bihor-Vladeasa,
(in colab. cu S. Bordea), Edit,Sport-Turism, col. Muntii Nostri nr.4-5,
120p. 1975 66. Date noi stratigrafice si structura asupra Bihorului de vest. Unitatea de Urmat si Unitatea de Vetre. (in colab. cu S.Bordea si J.Bordea), D.S.Inst.Geol., v.LXI/5 (1973-1974), p.61-83 67. Evolution paleogeographique de Roumanie (in colab. cu S. Nataseanu si I. Stanoiu), VII Congr.Intern Stratigr.geolog.Carbonifere, Compte Rendu, p.23-32, Krefeld. 68. Pesterea Topolnita
(in colborare cu C. Lascu) Edit. Sport-Turism, 65 p., 80 fotogr. 1976 69. Geologia Muntilor Apuseni (in colab. cu V.Ianovici, M.Borcos, D.Patrulius, M.Lupu, R.Dimitrescu, H.Savu), Edit. Acad. RSR, 631 p. 70. Geology of Romania (in colab. cu B.Burchfiel), Geol.Soc.Americ. Special Paper nr.158, 82p., Bouldar, Colorado 71. Structural position of the Apuseni Mountains in the Alpine system, (Rev. roum., geophys., geogr., Ser.geolog.) t.20, nr.1, p.7-19. 72. Structure geologique des Apuseni Septentrionaux, Rev.Roum. geol. geophys., geogr., Ser.geolog., t.20, nr.1, p.27-39 73. Pesteri din Romania (in colab. cu V.Decu, S.Negrea, C.Plesa, I.Povara, I.Viehmann), Edit.Stiintif. si Enciclop., 415 p. 74. Cuceritorii Intunericului, Edit.Sport. Turism, 195 p. 75. Rezervatii naturale
geologice din Romania (in colab. cu F.Marinescu si V.Bradescu, edit.
Tehn, 230 p. 1977 76. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Avram Iancu (in colab. cu R.Dimitrescu si M.Lupu), Edit.Inst.Geol. 77. Cristalele Romaniei
(in colab. cu I.Miclea), Edit.Sport-Turism, 50 p., 89 fotografii 1978 78. Omul si pestera, Edit. Sport-Turism, 310 p. 79. Formarea continentelor si a oceanelor, Colectia "Stiinta pentru toti", nr.22, edit. Stiintif.-enciclop., 112 p. 80. Codru-Moma, Colectia
"Muntii nostri", nr. 18, 102 p. 1979 81. The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru Nappe system (in colab. cu D.Patrulius, E.Antonescu, A.Baltres, S.Bordea etc.) III, Triassic colocv.Carpat.-Balk.geol.Assoc., Guidebook to field trip, 30 p. 82. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Vascau (in colab. cu S.Panin, C.Tomescu, A.Stefan, Gh.Istrate, M.Stefanescu), Edit. Inst.Geol. 83. Energia si apararea naturii, in vol. "Energia in urmatoarele trei decenii", Edit. Academiei RSR, p.276-288 84. Conservarea padurii
si turismul, cateva observatii pe marginea unui proiect de parc national
in Muntii Apuseni. Revista padurilor, an 94, nr.4, p.231-234. 1980 85. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Poiana Horea (in colab. cu S.Bordea, J.Bordea, Gh.Mantea, R.Dimitrescu), Edit. Inst.Geol. 86. Les particularites
seismiques de la Peninsule Balcanique, Coll. Intern. Le Patrimoine culturel
balcanique face au probleme seismique, ICOMOS (UNESCO),
11 p. 1981 87. The structure of the Apuseni Mountains (in colab. cu M.Lupu, D.Patrulius, S.Bordea. S.Stefan, S.Panin),XII,Cong.Geol.Assoc.Carpato-Balk., Guidebook, nr.23, Excursion B3, 103 p. 88. Harta geologica a Romaniei sc.1:50.000 Foaia Dr.Petru Groza (in colab. cu S.Panin, C.Tomescu, Fl.Marinescu, M.Stefanescu, A.Popescu, I.Nicolae), Edit. Inst.Geol.Geofiz. 89. The chronology of a scientific revolution, Proceedings XVI Intern Congr. Hist. a Phylosoph. of science, Bucharest, 1981, V.3 p. 240-241 90. Clasificarea genetica a speleotemelor, Buletin Speol.nr.5, p.7-8 91. Muntii Bihor-Vladeasa (in colab. cu S. Bordea), Edit.Sport-turism, Ser. Monografii montane, 508 p. 1982 92. The strucuture of the Vascau Plateau (in colab. cu S.Panin, C.Tomescu, E.Mirauta, M.Stefanescu), D. S. Inst.Geol.Geofiz., v.LXVII/5, 1979-1980, p.109-124 93. Note on the metamorphism of Permian rocks of the Moma nappe (Codru-Moma Mountains), in colab. cu D.Morariu D.S.Inst.Geol. geofiz., v.LXVII/5 (1979-1980), p. 37-44 94. Relieful carstic,
Edit. Albatros, volum de 296 p. 1983 95. Tectonica Globala,
Vol.I, edit.Stiintifica si tehnica, 624 p. 1984 96. On the Cretaceus tectono-magnatic evolution of the Apuseni Mountains reveales by K-Ar dating (in colab. cu M. Soroiu si R. Catilina), Rev. roum. de Phys., t.29, nr.1, p.123-130 97. Harta geologica
a Romaniei sc.1:50.000 Foaia Dumbravita, in colab. cu (S.Panin, M.Stefanescu.,
A.Popescu, C.Tomescu, A.Stefan), Edit. Inst. geol. geofiz. 1985 98. The magmatic arc of the East Carpathians: Discussion and a proposal for interpretation. Ann. Soc.Geol.Pologne, an 55, nr.1/2, p.23-31, Krakow 99. Contribution a la stratigraphie des depots jurassiques du Bihor Central (Apuseni du Nord) (in colabor. cu E.Popa, O.Dragastan), D.S.Inst. geol.geofiz., v.LXIX/4, p.39.56 100. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Pietroasa (in colab. cu J.Bordea, S.Bordea, Gh.Mantea, A.Popescu, C.Cioflica, Fl. Marinescu), Edit. Inst.geol.geofiz. 99. Tectonica globala. Lexic de specialitate, Bulet. Inform. document. tehnico- stiintif.Inst.geol.geofiz. Seria Geologie 1984 nr.3 pp.127-128, nr.4, pp.114-115; 1985 nr.1, p.113-115, nr.2 p.109-113 101. Pamantul se destainuie, Colectia Alfa, edit., I.Creanga, 157 p. 102. Pestera Bulba
(in colaborare cu C.Lascu), Edit.sport-turism, 38 p., 94 planse
foto. 103. Harta hidrologica a Romaniei Sc.1:50.000 Foaia Vascau (in colaborare cu Gh.Ponta, S.Panin, I.Crasianu), Edit.Inst.Geol.Geofiz. 104. The Romanian earthquak
of March, 1977 and the seismic microsonation of Bucharest, Intern course
on preventive measurse for protection of cultural propeties in earthquake
prone regions, ICCROM brosura, 7 p. 1987 105. Turismul si protectia
peisajului, Ocrot.naturii si a mediului inconjurator, t.31, Nr.1, pp.14-24. 1988 106. Materiale pentru
un dictionar terminologic in domeniul geologic si resurselor oceanului
mondial (in colab. cu un larg colectiv, Informaci Bulletin, 1988, Nr.1-2,
210 p.Kutna Hora. 1989 107. Tectonica globala, Vol.II, Edit. Stiintifica si Enciclop., 491 p. 108. Karst fosile et
paleokarst. Une question de terminologie, Trav. Inst. Speologie "Emil
Racovita", t.XXVIII, p.73-76 1990 110. Paleokarst of Romania. in vol. "Paleokarst" P.Bosak, D.C.Ford, I.Horbacek (edit.), Edit. Elsevier si Academica p.231-251, Amesterdam si Praga. 111. Grulubokovodnce ckeaniceskoe burenie (in colab. cu D.Krasilnikov), in vol. "Geologia i mineralnia resursi mirovogo okeana",Edit.Intermogeo, p.61-71, Varsovia. 112. Sovremenie predstavlenie o razviti okeanov (in colab. cu J.Goriacev et al) in vol. "Geologia i mineralnia resuri nirovogo okeana",Ed. Intermogeac, p.119-136, Varsovia. 113. Tectonic implications resulted from the paleomagnetic research on the Upper Cretaceous magmatism of the Apuseni Mountains (in colab. cu S.Patrascu, C.Panaiotu), Tectonophys., v.180 p.309-320, Amesterdam. 114. Natura-cultura-locuire. O dezbatere despre poetica locuirii. Tara Barsei, Seria
Noua, an.I, Nr.1 p.121-128, Brasov. 1991 115. Pe muchie de cutit
intre economic si ecologic. Jurnal, An.II Nr.278, p.1 si 3 1992 116. Paleomagnetism of the Upper Cretaceous magmatic rocks in the Banat area of the South Carpathians: tectonic implications (in colab. cu S.Patrascu, C.Panaiotu, C.E.Panaiotu), Tectonophysics, V.212, p.341-352, Amsterdam. 117. La limitation de l`impact de l`energie sur l`environnement et sa consequences sociales en Roumanie (in colaborare cu C.Motoi, R.Enache, O.Tutuianu), Congr.Mondial de l`Energie Divison, ST 1.2 p.223-235, Madrid 118. Geologia dinamica interna, Edit.Universitatii Ecologice, V.I, 200 p. V.II, 163 p. 119. La Roumaine face au problemes de l`environnment, Materiale distribuite la Conferinta UNEP, Februarie 1992, Nairobi 120. L`environnement et politique de l`environnement en Roumaine, Discours prononce par le Prof.Marcian Bleahu, Ministre de l`environnment le 4 Juin, preprint 8 p., Rio de Janeiro 121. Institutionalizarea si strategia protectiei mediului in Romania, Simpozionul "Dezvoltarea si mediul in conditiile tranzitiei la economia de Piata in Romania", Asoc. Oamenilor de stiinta si ARMED, martie 1992, preprint 8 p. 122. Relatiile interumane,
o problema ecologica, Simpozionul international "Etica si psihiatrie",oct.1992, Bucuresti preprint 7 p. 1993 123. Tourisme et environnement, deux composantes de la civilisation moderne, Conseille d`Europe, Coloque sur le developpement touristique et protection des deltas, UNESCO, pp. 15-19, Paris 124. Environnment et politique de la culture.XXIe Assamble de la Soc. Europeene de culture, preprint, 15 p., Venetia 125. La situation existente
en Roumanie dans le domain de la protection de la nature et l`amenagement
du territoire dans la region de montagne, Colloque
sur la situation des regions de montagne en Europe Centrale et Orientale,
Conseil de l`Europe, Banska Bistrica, preprint, 8p., Bansca Bytrica 1994 126. Geologia Romaniei, Note de curs (in colab. cu M. Raduca),Editura UEB, 112 p, Bucuresti 127. O sansa pentru
secolul XXI-Ecologia politica.in vol. "Riscuri si politici ecologice
in Romania",Edit. Nefrit., Buc., p.107-131 1995 128. Relatiile interumane
- o problema ecologica. Ordinea, An VI, nr.7, p.6 1996 129. Triassic facies types, evolution and paleogeographic relations of the Tisza Megaunit.(in colaborare cu un larg coleciv). Geologica Hungarica, vol.37, nr.3/4 (1994), p.187-234 130. Dunarea-Main-Rin,
factor de strategie europeana. Orizont anul 2020 in vol. Editat de Al.Sobaru
si G.I.Nastase, cap.4,5 si 7. Edit. Lumina Lex, p. 49-90 si 105-113 1997 131. Geografia fizica a Romaniei (curs) Edit.UEB, V.I, 185, p., V.II, 103 p., Buc. 132. Geologia generala. Dinamica externa cu elemente de geografie Edit. UEB, V.I, 320 p., V.II, 87 p., Bucuresti 133. Cele doua ecologii si riscurile lor. Bul.AGIR, An II (3), pp. 1-7 134. Ecologia in termeni
etici, Ecosofia, nr.5, p.4-7 1998 135. Ecologia politica-doctrina secolului XXI. in vol. "Doctrine politice" (edit. A. Mungiu) p.232-250., Edit. Polirom, Iasi. 136. Ecologie-natura-om. Edit. Metropol, 200 p., Buc. 137. Bazinul Dunarii "Delta-Marea Neagra"; (in vol."Romania 2020"). Ed. Compress, 144.151, Buc. 138. Trei filozofi
contemporani: Heidegger, Lovelock, Jonas despre antinomia om-natura.
Ecosofia, Nr.8-9-10 (81-83), p.26-28. 1999 139. Artera navigabila Dunare-Main-Rhin (sub redactia A.C.Sobaru, G.I.Nastase, C.Avadanei Cap.3,5,8). Editura Economica, Bucuresti p.45-68, 117-125. 140. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (Coordonator principal) Proiect PNUD/CNDD. Edit. Nova, Bucuresti 141. Priveste Inapoi
cu minie, priveste inainte cu spaima- O confesiune - Ordinea
An.X, Nr.12, p. 16-17, Bucuresti 2000 142. Filosofi contemporani despre antinomia om-natura, in vol. de T.G. Maiorescu (edit.) :"Introducere in ecosofie",Edit. Fundatia Europeana, p.152-163, Bucuresti 143. O sansa pentru sec.XXI-Ecologia politica, in vol. "Biologi de seama din Bucovina",p.33-52, Iasi 144. The pollution of Romanian`s inland rivers, East-West Dialogue, Final Report of the Fourth Meeting of the Black Sea Greens,p.9-22, Lubljana 145. The State of environment in Romania, East-West Dialogue. Final Report of the third Meeting of the Central European Greens and the Enlargement Parties, p.71, Lubljana 146. La jeunesse an transition - Etude de cas, Troisieme Congres de l`Union mondiale des scouts parlamentaires, Varsovie 147. Dezvoltarea durabila
si politica de mediu, Sesiunea stiintifica a Facultatii de Ecologie,
iunie 2000, 12 p.,preprint 2001 148.Priveste inapoi
cu manie-priveste inainte cu spaima-Valentele ecologiei politice,
Edit. Economica, 526 op. Bucuresti 2002 149. Ten years of European
political ecology, in vol. "Twenty years of European Greens",edit
de A.Cassola, P.Garton, Edit European Greens, Bruxelles 2004 150. Arca lui Noe in secolul XXI - Ariile protejate si protectia naturii, Editura National, 509 p. 151. Ecologia. De la
Biologic la Politic, Environment & Progress, v.22, p.5-18
Edit. Univ.Cluj-Napoca 2006 151. Spovedania unui neinvins, Edit.Paideia, 380 pag., Bucuresti 152. Arii naturale protejate din Bucovina - in colaborare cu Adriana si Tatiana Done, Edit. privata, 55 p., Suceava 153. Cel mai iubit dintre profesori, in vol. omagial Vintila Mihailescu, Studii de Geografie, T.XLIX, (2002-2003), p. 154. Marcian Bleahu in vol. "Enciclopedia marilor personalitati din istoria stiintei si culturii romanesti de-alungul timpului si de pretutindeni" edit. Geneza,p.39- 42,Bucuresti |
primul curs de Geologia
Cuaternarului la aceasta universitate. In anul 1961, din cauza unor
disensiuni cu conducerea facultatii, neintelegand sa se supuna unor
inexactitati stiintifice impuse de o falsa ideologie (de exemplu i s- a
reprosat ca la cursul de Geologia Cuaternarului a expus filogenia omului
in opozitie cu canoanele antropologiei sovietice) si, pe de alta parte,
a refuzat sa faca politie la caminele studentesti pentru mentinerea
ordinii si a moralei proletare, s- a retras din Invatamant.
carstoplenelor din Romania si a elaborat primul studiu
de sinteza privind pesterile din Oltenia, din Muntii Bihor si pesterile
din Romania. Primele sinteze de ansamblu privind carstul din Romania
sunt cuprinse in mai multe lucrari. Pe baza experientei castigate
in explorarea pesterilor si a carsturilor din diverse parti ale Europei,
a elaborat o sinteza ampla asupra morfologiei carstice, considerata
peste hotare a fi una din cele mai complete si detaliate tratari ale
subiectului, propusa a fi tradusa in Marea Britanie si SUA, traduceri
nerealizate din cauza oprelistilor puse de autoritatile comuniste. Lucrarii
i- a fost decernat premiul "G. M. Murgoci" al Academiei pe anul 1974.
A elaborat inca o carte de sinteza privind atat exo- cat si endocarstul
si de asemenea a elaborat si prima lucrare de sinteza asupra paleocarstului
din Romania. De amintit si lucrari privind istoria si viitorul speologiei
romanesti. 
geologiei, cea a lui H.Closs "Dialog cu Pamantul". A colaborat la
volumul privind " Artera de navigatie Dunare- Rin- Main" si
la cel privind strategia nationala " Romania 2020".
la cluburi studentesti, muncitoresti
si sportive, la licee, organizatii de copii, unitati militare, institute
de cercetari, intreprinderi, reuniuni ocazionale, uniuni de creatie,
tribune politice etc. Sunt de mentionat in special cursurile sustinute
la Universitatea populara din Bucuresti cu titlul "Istoria Pamantului
pana la ultima fila" (3 prelegeri), "Planeta numita Pamant"; (12
prelegeri), "Speologia, stiinta spatiilor subpamantene" (8 prelegeri),
"Tectonica globala" (4 prelegeri).