» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Domnul Profesor Marcian David Bleahu
cu admiratie pentru Domnul Profesor  

MARCIAN  DAVID  BLEAHU

        Nascut la Brasov la 14 martie 1924 unde a urmat scoala primara si liceul. Urmeaza cursurile Facultatii de Stiinte ale Universitatii din Bucuresti, sectiile de Geografie si Stiintele Naturii, luand licenta in anul 1949. Doctor al Universitatii din Cluj din anul 1974 cu teza privind morfologia carstica. Este casatorit, de religie greco- catolica, cunoaste limbile germana, franceza si engleza. Este veteran de razboi.

Activitatea didactica

       Intre anii 1949 - 1961 a fost numit asistent, sef de lucrari si conferentiar la Catedra de Geologie a Universitatii din Bucuresti. Intre altele a predat primul curs de Geologie Structurala si bleahu1primul curs de Geologia Cuaternarului la aceasta universitate. In anul 1961, din cauza unor disensiuni cu conducerea facultatii, neintelegand sa se supuna unor inexactitati stiintifice impuse de o falsa ideologie (de exemplu i s- a reprosat ca la cursul de Geologia Cuaternarului a expus filogenia omului in opozitie cu canoanele antropologiei sovietice) si, pe de alta parte, a refuzat sa faca politie la caminele studentesti pentru mentinerea ordinii si a moralei proletare, s- a retras din Invatamant.

      Dupa evenimentele din 1989, a fost unul din fondatorii Universitatii Ecologice fiind numit Decan al Facultatii de Stiintele Naturii (transformata in Facultatea de Ecologie). Incepand din toamna anului 1990 a predat cursurile: Geologie dinamica, Geografie Fizica a Romaniei, Geologia Romaniei, Probleme Globale ale Omenirii si cel de Protectia naturii si arii protejate. S- a retras de la Universitatea Ecologica in anul 2001.

Activitate profesionala

        In anul 1949 a fost numit geolog la Institutul Geologic, concomitent cu numirea la Universitate. In anii 1950- 1960, a activat la Intreprinderea de Prospectiuni si Laboratoare (care a inlocuit Institutul Geologic) unde a ocupat posturile de geolog, geolog principal, sef de echipa si responsabil de regiune. La reinfiintarea Institului Geologic in 1961 a fost Sef de sector (1961- 1965), Secretar Stiintific (1965- 1966), Director adjunct stiintific (1966- 1968), Director delegat (1968- 1972), Cercetator stiintific principal I (1971- 1994) avand si functiile de Sef de Sectie (1981- 1985), Sef al Colectivului de editare (1985- 1990), Sef al Colectivului de patrimoniu (1985) si Responsabil stiintific al Muzeului National de Geologie (1985- 1994), de fapt creatorul acestui muzeu.

      In anii 1949- 1951 a fost detasat la Lucrarile Canalului Dunare- Marea Neagra unde a ocupat functia de Sef de zona, iar in anul 1953, tot prin detasare, a fost Geolog- sef la Lucrarile Metroului din Bucuresti.

Activitatea politica

       In timpul studentiei a facut politica liberala, fara sa fie inscris in PNL, dar avand de suferit neplaceri dupa instaurarea regimului comunist. In timpul comunismului nu a facut parte din nici o organizatie de tineret. Postul de Director al Institului Geologic a determinat inscrierea in PCR in 1965, fara sa detina functii sau sarcini pe linie de partid si obligativitate in ceea ce priveste invatamantul politic.

      Dupa evenimentele din 1989, ca unul care a militat toata viata pentru ocrotirea naturii si a mediului, s- a inscris in Miscarea Ecologista din Romania (M.E.R) fiind unul din membrii fondatori si, incepand din martie 1990, unul din vice- presedinti. A inceput sa activeze pe acest taram prin publicistica referitoare la ocrotirea naturii  iar in alegerile din mai 1990 a fost ales Senator din partea M.E.R. In aceasta calitate s- a implicat puternic in politica, ca un opozant a tot ce inseamna lezarea mediului, a demnitatii omului, a legilor injuste, interventiile in Senat fiind consemnate in Monitorul Oficial- Dezbateri parlamentare si facand obiectul a numeroase articole si studii.  In octombrie 1991 a fost numit Ministru al Mediului din partea M.E.R. activand in cabinetul Stolojan timp de un an. In cadrul ministerului a dus o politica de reformare a structurilor invechite, de elaborare a legislatiei mediului, de incurajare a initiativei particulare si de implicare a tarii in conventiile si programele internationale privind mediul, in vederea obtinerii de fonduri si facilitati. A prezentat situatia ecologica a Romaniei la diferite conferinte internationale, in publicatii cu caracter intern si a continuat sa activeze pe taram stiintific in domeniul ocrotirii mediului si naturii. A fost desemnat vice- presedinte al Conferintei ONU pentru mediu si dezvoltare de la Rio din 1992.

      Din cauza pozitiei intransigente si putin comode pentru o parte a puterii, a fost declansata "de o anumita parte a presei" o campanie de defaimare in legatura cu aducerea frauduloasa in tara a unor deseuri din Germania, in care Ministerul Mediului nu a avut nici o participare si nici responsabilitati sau sarcini legale. In urma unei severe anchete, a unei comisii interministeriale a fost redactat un raport foarte clar in ce priveste neimplicarea Ministerului Mediului si personala a ministrului in aceasta afacere, care s- a dovedit a fi doar o masinatie politica de eliminare a M.E.R. din lupta electorala, ceea ce s- a si reusit, partidul neatingand la alegerile din 1992 pragul minim de intrare in parlament, desi personal, in calitate de candidat ca senator de Alba, a avut voturile necesare. Perioada 1990- 1992 (ca senator si ministru) este punctata de nenumarate interviuri, note si articole de presa, precum si de aparitii la TV si emisiuni de radio.

      Din cauza disensiunilor din cadrul M.E.R. si a radicalizarii acestui partid, l- a parasit si a intrat in Federatia Ecologista din Romania (F.E.R.), patid politic facand parte din CDR. Pe listele acestuia a fost ales in 1996 senator de Brasov. In Senat a facut parte din Comisia de politica externa si din Grupul parlamentar PNL. Aici a intervenit pentru imbunatatirea legislatiei privind protectia mediului si a naturii. Ca lider ideologic al ecologismului romanesc a scris numeroase articole si a prezentat in conferinte programul si crezul partidului, fiind autorul Programului politic al F.E.R.

   In 2006 F.E.R. s- a desfiintat transformandu- se in Partidul "Verzii" in cadrul caruia a fost ales Presedinte de onoare. 

Activitate stiintifica

 I. In domeniul geologiei 

      Inafara unor lucrari sporadice in Dobrogea, Banat si Carpatii Meridionali, activitatea de teren a desfasurat- o in Maramures, Muntii Bihor, Muntii Codru- Moma si Muntii Metaliferi. 

      1.Geologia Muntilor Maramures. In colaborare cu D. Patrulius a stabilit stratigrafia depozitelor tertiare si tectonica bazinului Maramures punand bazele cunoasterii moderne ale acestei unitati consacrandu- se ulterior studiului partii nordice a Muntilor Maramures unde a realizat prima harta geologica a regiunii. S- a ocupat de formatiunile cristaline, sedimentare si eruptive mezozoice separand 5 serii de flis (prima descriere a Flisului negru), identificand - pentru prima data la noi in tara - stromatite, stabilind varsta cretacica a ofiolitelor, iar din punct de vedere tectonic a identificat o structura de sariaj cu 3 panza si 5 solzi. Este prima lucrare din 1907 pana astazi, care a stabilit existenta unei structuri in panze in zona cristalino- mezozoica a Carpatilor Orientali. Rezultatele au fost consemnate pe harta geologica 1:200.000 si in diverse lucrari fiind confirmate de toti cercetatorii ulteriori. 

      2. Geologia Muntilor Bihor. A intreprins cartari si cercetari timp de 33 ani (1952- 1985) concretizate in numeroase rapoarte si realizand in principal urmatoarele: a facut prima orizontare a formatiunilor paleozoice, separand carboniferul (datat palinologic) si 5 serii permiene; a realizat orizontarea Triasicului, dovedind lacuna din Triasicul superior din Autohtonul de Bihor si a stabilit echivalente faciale cu formatiunile similare din Carpatii Nordici si Alpii Orientali; a stabilit pozitia Rhetianului si a contribuit la separarea etajelor si la imbogatirea inventarului paleontologic al Jurasicului.  In ce priveste tectonica, a evidentiat Panza de Arieseni, Panza de Biharia si de Poiana si alte panze ale sistemului de Codru, stabilind in ansamblu structura muntilor Bihor. Cercetarile de teren s- au concretizat in hartile geologice la scarile 1:200.000, 1:100.000 si 1:50.000. 

      3. Geologia Muntilor Codru- Moma. Cercetarile intreprinse aici (1957- 1983), ale caror rezultate sunt cuprinse in numeroase rapoarte, au dus la stabilirea succesiunii formatiunilor permiene din suita de Codru (atribuite anterior in buna parte Carboniferului), la precizarea naturii bimodale a vulcanismului permian, precum si la natura metamorfica a permianului, dovada a unui metamorfism alpin. Dupa o orizontare detaliata a formatiunilor triasice, cu separarea a doua serii sedimentare in cadrul suitei de Codru, a separat o a treia serie (de Dieva). Pe baza diferentelor faciale a stabilit apoi stratigrafia de detaliu a suitei de Vascau, a  identificat faciesurile alpine de Schreyeralm, Steinalm, Dachstein, Reifling etc. iar pe baza unui studiu complex paleontologic (micro, macropaleontologie, conodonte, palinologie) a fost elaborata o schema stratigrafica de mare precizie. Separarea diverselor serii pe baze faciale a permis identificarea unor noi uniti tectonice, Panza de Vascau si de Colesti (242) si elaborarea unui model tectonic si stratigrafic ce sta la baza hartilor geologice ale zonei la diferite scari: 1:200.000, 1:100.000 si 1:50.000. . 

      4. Geologia Muntilor Metaliferi. Cercetarile intreprinse in partea de est a unitatii, in intervalul 1960- 1978 (a caror rezultate sunt cuprinse intr- o harta 1:200.000 si in mai multe rapoarte care au stat la baza mai multor foi la scara 1:50.000 (nepublicate), au dus pe plan stiintific la separarea a noi serii de flis eocretacic (serile de Fenes, de Metes), la precizarea varstei lor pe baza micropaleontologice, la caracterizarea lor sedimentologica (primele studii de sedimentologie in aceasta unitate), aratandu- se ca aici este prezenta o olistostroma cu olistolite de calcare, interpretate anterior ca resturi ale unei panze ; s- a stabilit de asemenea sincronismul ofiolitelor cu formatiunile eocretacice. Intr- o lucrare de sinteza a aratat pentru prima data natura de fund oceanic a ofiolitelor, comparand Stratele de Fenes cu Schistes lustres din Alpi, fapt capital pentru toate interpretarile ulterioare ale evolutiei Carpatilor. Conceptia moderna asupra structurii in panza a Muntilor Metaliferi a fost prezentata pentru prima data in substantiala monografie dedicata acestei unitati si perfectionata ulterior intr- un volum privind Geologia Muntilor Apuseni in ansamblu, ambele volume in cadrul unui prestigios colectiv de autori. 

      5. Lucrari de sinteza. Rezultatele dobandite in cercetarile din Muntii Apuseni au stat la baza a numeroase sinteze la diferite nivele. Astfel pentru Muntii Apuseni nordici prima sinteza realizata vreodata este si astazi o paradigma tectonica, careia i- au fost aduse doar completari, mai ales in ce priveste corelarea unitatilor dintre Muntii Bihor si Codru precum si mecanismul sariajelor. O incadrare mai larga a Muntilor Apuseni in ansamblul tectonomagmatic al Carpatilor, a fost posibila datorita datarilor de varsta izotopica si al studiului forajelor din Campia de Vest. La nivel si mai general, al teritoriului tarii, datele obtinute in cercetarile din Muntii Maramuresului si Muntii Apuseni au fost incluse in sinteze privind depozitele carbonifere, formatiunile paleozoice in general si cele mezozoice, iar din punct de vedere tectonic, in lucrarile de ansamblu asupra structurii teritoriului. O importanta lucrare este cea privind paleogeografia triasicului din estul Europei. 

      6. Coordonarea activitatii de cartare geologica. In afara participarii directe la realizarea unor foi din Harta geologica a Romaniei la scarile: 1:1.000.000, 1:200.000, 1:100.000 si 1:50.000, pana in 1972 a coordonat activitatea generala de cartare geologica si in special a Atlasului 1:1.000.000 si a Hartii geologice 1:200.000. A elaborat de asemenea standardele de stat in acest domeniu. 

      7. Tectonica globala. Intuind de la inceput marea revolutie in stiintele despre Pamant care este Tectonica globala (tectonica placilor), a facut cunoscute rezultatele ei inca din 1969 prin conferinte si lucrari de informare, intr- o vreme cand nu i s- a acordat nici un credit. Prima aplicare facuta la structura Carpatilor a facut- o in decembrie 1972  cand, la discutia pe marginea comunicarii la Institutul Geologic, a intalnit o opozitie acerba, pentru ca in momentul tiparirii lucrarii si a discutiilor (1974), paginile cuprinzand discutiile colegilor sa fie smulse din volum si retiparite cu alt continut pentru a nu ramane consemnata lipsa de discernamant in acel moment a celor ce au luat cuvantul. In continuare s- a ocupat de difuzarea noilor idei in cercuri cat mai largi prin conferinte si articole (anexele 1, 2 si 3) si prin brosuri, prezentand date cronologice si glosare de termeni.  Pozitia structurala a Carpatilor in cadrul ansamblului european l- a dus la o interpretare personala (in 1965, apoi 1968) care se confima tot mai mult astazi. A oferit o explicatie (inca nedata de nimeni) pentru geneza arcului vulcanic si al focarului seismic Vrancea) si a colaborat la prima fundamentare paleomagnetica a miscarii placilor in Carpati.

      In urma conferintelor asupra aplicatiei tectonicii globale la structura Carpatilor, prezentate in 1973 la Viena, Geneva, Zurich, Fribourg, a fost invitat la Universitatea din Geneva sa predea lectii pe aceasta tema in anii 1974, 1976 si 1978, acestea urmand sa reprezinte primul curs de tectonica globala prezentat la o universitate europeana. Din cauza opozitiei facute de conducerea de atunci a Ministerului Geologiei, nu a putut onora acest curs, fiindu- i blocata apoi timp de 8 ani iesirea din tara. Este motivul pentru care nu a putut raspunde invitatiilor facute de a prezenta conferinte privind tectonica si structura Romaniei la Universitatea din Florenta (1975) si la Universitatea din Karlsruhe (1978). De- abia in 1984 a putut raspunde invitatiilor similare ale Universitatii din Basel, in 1988 ale Universitatii din Greifswald (RDG) si a Institului de fizica Pamantului de la Potsdam (1988).

      Dupa studii indelungate si o ampla documentare, a inceput sa elaboreze o vasta sinteza privind Tectonica globala, din care au aparut pana acum vol.1 de 625 pagini si vol.2 de 490 pagini, fiind in lucru volumul 3. Este cea mai ampla sinteza conceputa de un singur autor asupra acestei probleme realizata pana acum in lume. Volumul 2 cuprinde o noua integrare a orogenezei in conceptele tectonicii globale prin distingerea a 14 tipuri de orogene si a 5 tipuri de geosinclinale. 

      8. Activitatea in domeniul geologiei aplicate. In decursul timpului a fost implicat in diverse lucrari de geologie economica, cum ar fi evaluarea rezervelor pentru fabrica de ciment de la Cernavoda, cercetarea mineralizatiilor din valea Taita, a cuartitelor din Dobrogea, a bauxitelor din muntii Bihor, a aurului din zona Ighiu, a cuprului din Platoul Vascau, etc. toate concretizate in rapoarte.

      In domeniul geologiei tehnice a elaborat studii geologice pentru Canalul Dunare- Marea Neagra (varianta 1949- 1953), a metroului din Bucuresti (varianta 1953) si a fost consultat in probleme de geologie tehnica si hidrologie carstica pentru sistemul hidroenergetic V. Draganului- V. Iadului (1982- 1984), a uzinei chimice de la Giurgiu (1977- 1980), a uzinei de sisturi bituminoase de la Anina (1986) etc.

      Cu ocazia cutremurului din 1977 a activat in cadrul Comisiei CNST fiind coautor la raportul final, apoi a fost cooptat de organisme internationale ICCROM (organism UNESCO) pentru a preda cursuri la Roma si Skopje cu teme privind conservarea monumentelor istorice fata de calamitatile geologice. S- a ocupat de asemenea de zacamintele metalifere si cele submarine, de hidrogeologie si de inundatii.  

II. In domeniul carstologiei si geomorfologiei. 

      1. Carstologie si speologie. Deoarece majoritatea activitatii geologice a fost efectuata in zonele calcaroase, pentru intelegerea mai profunda a fenomenelor a fost obligat sa abordeze si studiul proceselor carstice. Pe langa lucrari privind elemente locale, a urmarit probleme de ordin teoretic: evolutia vailor carstice, propunand o clasificare si terminologie devenita de uz comun, a genezei retelelor hidrografice subterane, a salilor subterane, a umpluturii golurilor carstice, a relatiei dintre morfologia de suprafata si drenajul subteran. A elaborat o teorie privind geneza si datareableahu2 carstoplenelor din Romania si a elaborat primul studiu de sinteza privind pesterile din Oltenia, din Muntii Bihor si pesterile din Romania. Primele sinteze de ansamblu privind carstul din Romania sunt cuprinse in mai multe lucrari.  Pe baza experientei castigate in explorarea pesterilor si a carsturilor din diverse parti ale Europei, a elaborat o sinteza ampla asupra morfologiei carstice, considerata peste hotare a fi una din cele mai complete si detaliate tratari ale subiectului, propusa a fi tradusa in Marea Britanie si SUA, traduceri nerealizate din cauza oprelistilor puse de autoritatile comuniste. Lucrarii i- a fost decernat premiul "G. M. Murgoci" al Academiei pe anul 1974. A elaborat inca o carte de sinteza privind atat exo- cat si endocarstul si de asemenea a elaborat si prima lucrare de sinteza asupra paleocarstului din Romania. De amintit si lucrari privind istoria si viitorul speologiei romanesti. 

      2. Geologia cuaternarului. Problema urmarita a fost aceea a relatiei dintre variatia climatului din cuaternar si morfologie. In acest sens a pus pentru prima data in evidenta in Muntii Maramuresului depozite periglaciare si a determinat directia dominata a vantului in glaciar. In muntii Bihor a dovedit de asemnea existenta fenomenului periglaciar la exterior si in pesteri, utilizand pentru prima data in tara masuratorile morfometrice de galeti. Prin corelarea datelor sedimentologice cu cele arheologice a stabilit oscilatii de nivel ale Marii Negre in holocen, identificand o noua transgresiune pe care a numit- o "histriana". 

III. Alte activitati stiintifice. 

      1. Ocrotirea naturii si a mediului. Ca bun cunoscator al muntilor si geologiei tarii, a considerat ca este o datorie cetateneasca sa se implice in problema de protectie a naturii, semnaland in diverse articole locuri deosebite care trebuiesc protejate, a facut un proiect pentru realizarea importantului Parc National al Muntilor Apuseni, luptand timp de peste 40 de ani pentru aceasta idee, care s- a realizat greu din cauza neintelegerii aratate de forurile conducatoare ce au optat pentru ridicole interese economice. A aratat care este pericolul exploatarilor padurii, a turismului pentru peisajul natural, a discutat impactul pe care il are producerea energiei asupra mediului ambiant.  Rezervatiile naturale geologice din Romania au facut obiectul unei carti de sinteza aparuta in 2004, a numeroase articole. Un volum de 500 pagini a fost dedicat ocrotiri naturii si ariile protejate din punct de vedere teoretic. A extins ideea de ecologie asupra intregii sfere de activitate umana, respectiv asupra raportului om- locuire, asupra laturii sociale si a avut o contributie importanta la prezentarea Romaniei la marele Congres ONU  de la RIO si la altele privind protectia mediului. 

      2. Istoria stiintei. Pentru a nu lasa ca uitarea sa se astearna peste realizarile marilor inaintasi, a considerat ca este o datorie civica si educativa a evoca mari personalitati. In acest sens a editat "Opere Alese" de G.M.Murgoci si a scris studii privind opera sa. A evocat apoi figura lui I. Popescu Voitesti, a lui Victor Corvin Papiu, Emil Racovita, Norbert Casteret a lui Iovan Cvijic.  Tot in domeniul istoriei stiintei a facut o recapitulare cronologica a spelogiei si a marei revolutii reprezentata de tectonica globala si este coautor la volumul 2 din Istoria stiintei si tehnicii din Romania, volum ce urma sa fie editat de Academia Romana. 

      3. Filozofia politica. Dupa evenimentele din 1989, a optat imediat pentru o politica ecologista, acest curent corespunzand cel mai bine aspiratiilor si preocuparilor sale de o viata, de cunoastere si ocrotire a naturii si a mediului. Nu s- a oprit doar la o activitate de militant activ, ci s- a aplecat mai ales asupra laturii ideologice, incercand prin numeroase contributii (conferinte, articole, carti, prelegeri universitare) sa fundamenteze filozofia miscarii si a politicii ecologiste. Pe aceasta linie se inscriu articole si studii de prezentare generala, de aprofundare a cate unui aspect particular, cum ar fi cel privind societatea civila, filozofii ecologisti, ecologia din punct de vedere etic, economic, viitorologia in lumina ecologiei, raportul ecologie- cultura, invatamantul ecologic. O parte din articole, discursuri si eseurile ecologice sunt adunate intr- un volum intitulat "Ecologie, natura, om". Ecologia politica cu toate implicatiile ei a facut si obiectul unui curs predat la mai multe facultati ale Universitatii Ecologice sub titlul "Probleme globale ale omenirii - valentele ecologiei politice" si a unui volum de 527 pagini intitulat "Priveste inapoi cu manie, priveste inainte cu spaima", aparut in 2001.  

      4. Probleme privind turismul. Ca si in cazul ocrotirii naturii, a considerat ca este o datorie fata de toti cei care doresc sa practice turismul si mai ales fata de tineret, sa faca cunoscute cunostintele dobandite in timpul cercetarilor geologice de teren. Asa s- a nascut prima harta turistica a muntilor Apuseni, ghidul turistic al muntilor Codru- Moma si volumele privind muntii Bihor- Vladeasa, aparute in trei editii, ultima fiind considerata ca cea mai buna monografie turistica montana aparuta pana acum la noi in tara. Experienta dobandita l- a condus si la consideratii de ordin teoretic- stiintific privind turismul in muntii Apuseni, in pesteri si peste hotare, precum si relatia dintre turism si mediu. 

Activitatea de informare si popularizare a stiintei, publicistica. 

      Un om de stiinta nu are dreptul sa ramana izolat in sfera preocuparilor sale inalte, ci are datoria sa impartaseasca celor multi, si mai ales tineretului, ceva din cunostintele dobandite. Facand dintr- o astfel de atitudine un crez, M. Bleahu a  dedicat mult timp acestei activitati asa cum au facut- o mari inaintasi precum I. Simionescu, G. Murgoci, E.G. Racovita, Vintila Mihailescu. Aceasta activitate s- a concretizat prin elaborarea de carti, articole, scenarii de filme, prezentari de diapozitive si diafilme precum si sustinerea de conferinte la TV, radio si in public. 

      1. Carti diverse. In domeniul speologiei a elaborat o carte, aproape literara, pentru tineret, privind evolutia recordurilor de lungime si adancime de pestera intitulata "Cuceritorii intunericului". Cartea " Omul si pestera" prezinta relatiile dintre om si pestera de- a lungul mileniilor, de fapt un amplu eseu de cultura si stiinta. In doua brosuri a prezentat literar fascinanta lume a pesterilor. Cu scopul de a atrage atentia supra importantei speologiei a tradus si prefatat doua celebre carti franceze, ale lui N.Casteret si M.Siffre si a editat in colaborare cu Cristian Lascu doua albume de fotografii insotite de texte substantiale.

      In domeniul geologiei este autorul a doua carti de popularizare, una destinata copiilor, asupra geologiei in ansamblu si alta menita a initia marele public asupra noilor teorii ale Tectonicii globale. Un text literar insoteste albumul fotografic dedicat cristalelor Romaniei. A tradus si prefatat una din importantele carti literar- filozofice din domeniul bleahu marcian david 3geologiei, cea a lui H.Closs "Dialog cu Pamantul". A colaborat la volumul privind " Artera de navigatie Dunare- Rin- Main" si la cel privind strategia nationala " Romania 2020".

      In sfarsit, putandu- se incadra in categoria cartilor de istoria explorarilor geografice, este cea dedicata cuceririi muntilor Himalaya, o premiera mondiala la vremea aceea.

      Pentru studentii facultatilor de geologie- geografie si biologie a fost coautor la editarea unor manuale de limba germana cu texte de specialitate si autor al manualelor de Geologie dinamica interna, de Geologie dinamica externa, de Geologia Romaniei si de Geografia fizica a Romaniei.  A colaborat la un manual de liceu "Geografia mediului inconjurator" pentru cl.XI.

      Viata si vasta activitate in diversele domenii, Marcian Bleahu le- a cuprins in cartea autobiografica " Spovedania unui neinvins" aparuta in 2006.  

      2. Publicistica. M. Bleahu este autorul a peste 300 articole publicate in cotidiene (Munca, Scanteia, Romania Libera, Neuer Weg, ziare provinciale, etc.), in reviste (Romania, Contemporanul, Tribuna Romaniei, Magazinul, Cutezatorii, Flacara. A het, Romania pitoreasca, Turismul popular, etc.), in almanahuri (Almanah turistic, A het, Komm mit, BTT, Almanahul parintilor, Almanahul pionierilor, Almanahul  bisericii ortodoxe - Alba  etc.), in Buletine de specialitate, iar dupa 1989 in ziarele si revistele post- revolutionare precum Romania Libera, Cronica Romana, Strada, Expres, Cotidianul, Revista 22, Atheneum, Ordinea, etc. Subiectele abordate au fost din domeniul geologie (38 articole), geografiei (28 articole), speologie (28 articole), dari de seama ale unor activitati speologice (20 articole), turism (25 articole), stiinta (11 articole), istoria artei (8 articole), ocrotirea mediului si a naturii (38 articole), probleme civice (37 articole) si probleme politice (25 articole). Prin ele a cautat totdeauna sa fie in actualitate, exemplu fiind cele 7 articole scrise pentru lamurirea populatiei dupa cutremurele din 1977 si din 1993, atitudine critica fata de noua organizare teritorial- administrativa sau luarea de pozitie critica fata de programul de distrugere a satelor. A luptat impotriva miturilor cu extraterestri (4 articole), a fost rugat sa se alature proceselor educationale ale copiiilor (7 articole) si studentilor (4 articole) si a fost solicitat sa scrie prefete pentru diferite carti (7)  si recenzii la diverse carti (17 recenzii). A prezentat si scris despre Muzeul Geologic, pe care l- a conceput si realizat (3 articole). A scris 8 materiale aparute sub forma de interviuri pentru diferite publicatii, cele mai multe cu caracter biografic, si alte cateva zeci cu caracter politic (neinventariate in Lista publicatiilor). De asemenea este autorul unor texte cu caracter literar, sau umoristic (8 articole). Intreaga aceasta activitate nu este cuprinsa in lista publicatiilor.

      In intreaga activitate publicistica pana in 1990 nu a facut nici o referire la politica, la PCR, conducator etc., iar articolele solicitate, de exemplu de ziarul Scanteia, in care a refuzat sa faca astfel de referiri, nu au fost publicate.

      A fost editorul editiei romane a revistei germane GEO  (2003- 2004). 

      3. Scenarii de filme si diafilme. Tot in cadrul activitatii de culturalizare, de popularizare a stiintei si propaganda pentru frumusetile tarii, a scris un numar de 34 scenarii de filme si diafilme (anexa 2). Dintre acestea sunt 5 diafilme cu subiecte geologice. Dintre filme 13 au subiecte geologice, 6 subiecte speologice si 10 subiecte turistice. 

      4. Conferinte publice. A fost solicitat in calitatea de conferentiar avand intre 20- 30 prezente anual. A tinut conferinte la Universitatile Cultural- Stiintifice si Populare din Bucuresti si provincie, la cluburi studentesti, muncitoresti si sportive, la licee, organizatii de copii, unitati militare, institute de cercetari, intreprinderi, reuniuni ocazionale, uniuni de creatie, tribune politice etc. Sunt de mentionat in special cursurile sustinute la Universitatea populara din Bucuresti cu titlul "Istoria Pamantului pana la ultima fila" (3 prelegeri), "Planeta numita Pamant"; (12 prelegeri), "Speologia, stiinta spatiilor subpamantene" (8 prelegeri), "Tectonica globala" (4 prelegeri).

      A prezentat de asemenea conferinte privind Romania turistica in Polonia (mai multe orase), la Lausanne, Liege, Greifswald, privind pesterile Romaniei la Paris, Barcelona si Geneva si despre ocrotirea naturii in Romania la ONU- Geneva, in Scotia. Absolut toate conferintele publice au fost benevole, neremunerate.

      Pentru ilustrarea conferintelor si a cursurilor, a realizat o colectie de peste 40.000 diapozitive avand ca subiect geologia, geografia, speologia, peisagii, monumente istorice si de arta din tara si strainatate (toate tarile europene cu exceptia celor nordice, apoi SUA, Brazilia, Egipt, Kenya, Orientul Mijlociu, Filipine).

      De subliniat de asemnea ca a dobandit vaste cunostinte prin parcurgerea literaturii mondiale, fiind posesorul unei biblioteci de peste 30.000 volume. 

      5. Conferinte la Radio. In dorinta de a difuza in cercuri cat mai largi cunostintele stiintifice, de a comunica noutatile la zi si de a fi continuu prezent "In cetate" cu probleme acute, a utilizat larg unul din cele mai eficiente mijloace de mass- media, radioul. O marturie a acestei preocupari sunt cele 150 conferinte in care predomina preocuparile de geologie (70 de conferinte), sunt apoi conferinte dedicate problemelor de speologie (23 conferinte), de geografie (11), de protectia mediului (15), comentarii muzicale (8), de filozofie politica (8), autobiografice si a fenomenului cultural si social in general (20). De mentionat ca in anii 1977- 1978 a avut o emisiune saptamanala sub genericul "Totul despre Terra", celelalte conferinte fiind cuprinse in emisiunile cele mai diverse: De toate pentru toti, Antena tineretului, Tehnic- Club, Itinerar turistic, Orizont stiintific, Saptamana unui meloman, Ora satului, Marturii in contemporaneitate, Radio- Enciclopedia, Meridian- Club,   Emisiunea pentru ostasi, Clubul invitatilor, La alegerea dumneavoastra, etc.

      De mentionat ca in ziua de 23 decembrie 1989 a fost primul om de stiinta care s- a dus la Radiodifuziune, sub focul gloantelor, pentru a aduce marturia de adeziune la revolutie a oamenilor de stiinta, inregistrare difuzata chiar in aceeasi zi. 

      6. Aparitii la televiziune. In afara scenariilor de filme TV, a avut numeroase emisiuni TV,  majoritatea in direct, cu subiecte mai ales stiintifice, fiind implicat in emisuni permanente precum "Cel mai bun continua", "Mai aveti o intrebare ?", "Mituri si legende", "Universul cunoasterii", de doua ori invitat la "Serata muzicala" si a sustinut un ciclu de emisiuni pentru explicarea cutremurului din 1977. Dupa 1990 a avut diferite emisiuni cu caracter politic, cultural si biografic la diverse posturi de televiziune. 

Realizari deosebite 

Marcian Bleahu are in rezumat urmatoarele realizari importante :

- Autor a 33 carti (unele in colaborare), 135 lucrari stiintifice (partial in colaborare), peste 500     articole, conferinte, scenarii de filme si peste 400 conferinte publice

- Este intemeietorul speologiei fizice in Romania, mai ales prin importantele lucrari "Morfologia carstica" si "Relieful carstic".

- A introdus in geologia romaneasca conceptul si teoriile Tectonicii globale, mai ales prin cele doua masive volume cu acest titlu si a facut prima aplicatie la teritoriul Romaniei.

- A descifrat stratigrafia si structura Muntilor Apuseni si a dat prima conceptie tectonica moderna a structurii Muntilor Maramuresului.

- Este intemeietorul si organizatorul Muzeului National de Geologie cu sediul in Bucuresti

- A organizat speologia sportiva in Romania in cadrul Federatiei de speologie, 

  salvamont si alpinism, al carui presedinte a fost.

- Este ideologul si doctrinarul "Ecologiei politice" in Romania. 

Activitati publice 

I. Activitati in domeniul culturii si stiintei:

  In tara:

- Membru al colectivului de redactie al Analelor Romano- Sovietice (Seria Geologie- Geografie) (1952- 1957)

- Membru al Consiililor stiintifice ale editurilor : CNEFS (1956- 1970), Stiintifica (1963- 1975), Tehnica (1970- 1976)

- Membru al Consiliului stiintific al revistei "Romania Pitoreasca" 1972- 1976

- Membru al Consiliului stiintific al Universitatii Cultural- Stiintifice incepand din 1969

- Membru al Comitetului de conducere al Consiliului superior pentru raspandirea cunostintelor stiintifice si culturale in intervalul 1968- 1973 si presedintele sectiei de geologie- geografie al acestuia.

- Membru al Comitetului de conducere al activitatii "Expeditiile Cutezatorii", incepand din 1969 si pana in 1989.

- Membru al biroului Federatiei Romane de Turism- Alpinism incepand din 1960. Presedintele Comisiei Centrale de Alpinism (1961- 1965).

- Presedintele Comisiei Centrale de Speologie (1977- 1989).

- Presedintele Federatiei romane de Turism, Speologie si Salvamont (1990- 1994).

- Membru al Comisiei pentru ocrotirea naturii de pe langa Academia Romana incepand din 1952 si membru al Comitetului de redactie al revistei "Ocrotirea naturii si a mediului ambiant" editata de Academia Romana.

- Membru al Consiliului national pentru ocrotirea mediului ambiant din Romania (1975- 1985)

- Presedintele Asociatiei de prietenie Romania- Belgia (1990)

- Presedinte de onoare a Fundatiei pentru expeditii stiintifice (1992)

- Membru al Fundatiei Ateneul Roman (1990)

- Membru fondator al Fundatiei Biblioteca Nationala (1992)

- Membru fondator al Asociatiei de Ecologie (1990)

- Membru al Comisiei de Ecologie a Academiei Romane (1990)

- Membru al Comisiei pentru schimbari globale, a Academiei Romane (1992- )

- Vicepresedinte al Comisiei de arheologie si stiinta din cadrul Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (1991- 1995)

- Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (1992- )

- Presedinte de onoare al "Cercetasilor Romaniei" (1996- 2000) 

In strainatate:

- Membru de onoare al Societatii de fizica si Stiintele Naturii de la Geneva (ramura a Academiei elvetiene de stiinte) (1990- )

- Membru al Comitetului de redactie al publicatiei "Annales de Speologie" (Paris), (1972- 1976).

- Presedintele Comisie de speologie aplicata din cadrul Uniunii internationale de speologie (1973- 1977)

- Membru la National Speleogical Society, SUA (1973 - 1990)

- Membru la Cave Research Foundation, SUA (1973 - )

- Membru al Comitetului de conducere al centrului international de mediu pentru centrul si estul Europei de la Budapesta (1990- 1993)

- Membru al Comitetului de editare al publicatiei "Acta Geologica Hungarica" a Academiei Ungare (1991- 2003 )

- Membru al Societatii europene de cultura, Venetia (1993 - ). 

II. Participari la manifestari internationale cu participare prin trimiteri de lucrari.

- Congresul INQUA, Madrid, 1957 (2 lucrari)

- Congresul V Carpato- Balcanic, Kiev, 1958 (o lucrare)

- Congresul VI Carpato- Balcanic, Varsovia, 1963 (o lucrare)

- Congresul VIII Carpato- Balcanic, Belgrad, 1967 (o lucrare)

- Colocviul international pentru Jurasic, Luxemburg, 1962 (2 lucrari)

- Colocviul international VI pentru Carbonifer, Paris, 1963 (o lucrare)

- Congresul international VIII pentru Carbonifer, Krefeld, 1971 (o lucrare)

- Al VI- lea Congres international de speologie, Stuttgart, 1971 (doua lucrari) 

III. Participari personale la congrese, colocvii, comisii, etc.

- Colocviu I Carpato- Balcanic pentru Triasic, Bratislava, 1967 (o lucrare)

- Colocviu II Carpato- Balcanic pentru Triasic, Cluj, 1971 (o lucrare)

- Colocviu III Carpato- Balcanic pentru Triasic, Bucuresti, 1979, (o lucrare)

- Congr. XXIII International de geologie, 1968, (o lucrare)

- Simpozionul Carpato- Balcanic privind evolutia regiunilor carstice, Kracovia, 1969,

  (o lucrare)

- Congresul XIII Carpato- Balcanic, Cracovia, 1985

- Simpozionul international comemorativ, Univ. Cracovia, 1985 (o lucrare)

- Al VI Congres international de speologie, Olomouc, 1973

- Al VIII- lea congres international de speologie, Bowling Green, 1981

- Al IX- lea Congres international de speologie, Barcelona, 1989 (invitat de onoare)

- Al X- lea Congres international de Speologie, Budapesta, 1989 (invitat de   onoare).

- Colocviul U.E. asupra dezvoltarii turistice si protectia deltelor, Bucuresti, 1993

  (o lucrare)

- A XXI adunare a societatii europene de cultura, Venetia, 1993 (o lucrare)

- Colocviul Consiliului Europei privind protectia si amenajarea zonelor montane, Banska, Bistrica 1993 (o lucrare)

- Conferinta UNEP, Nairobi, 1992 (o lucrare)

- Conferinta mondiala ONU pentru mediu, Helsinki, 1992 (o lucrare)

- Conferinta mondiala ONU pentru mediu si dezvoltare, Rio,1992. Vicepresedinte pentru estul Europei (o lucrare)

- Conferinta Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Istanbul. 1997

- Congresul parlamentarilor scout, Manila,1998

- Congresul Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Paris, 1999.

- Conferinta conducerii uniunii "European Greens",Bratislava, 2000

- Congresul parlamentarilor scout, Varsovia, 2000

- Conferinta  conducerii uniunii "European Greens",Kiev, 2001

- Conferinta conducerii uniunii,"European Greens", Liubliana, 2002  

IV.Invitatii pentru cursuri, prelegeri si conferinte (unele neonorate din cauza refuzului de viza).

- Participare in calitate de membru al Comitetului de conducere al Uniunii Internationale de speologie la cel de al IV- lea Congres international de Speologie, Stuttgart,1971 (neonorat).

- Invitat de Centrul pentru studiul lantului alpin, Florenta, 1984, neonorat.

- Numiri la Universitatea din Geneva in calitate de profesor invitat in 1974, 1976, 1978, (neonorat).

- Invitat de Societatea cehoslovaca de geologie pentru a prezenta conferinte despre Carpatii romanesti, 1977, (neonorat)

- Invitat de Deutsche Forschungsgemeinschaft pentru a prezenta conferinta de tectonica Carpatilor la Karlsruhe, 1979, (neonorat)

- Conferinte despre Tectonica globala si Carpati, la Viena, Geneva, Fribourg (1983)

- Conferinte despre carstologia romaneasca la Oxford (1985), Paris, Geneva (1987) si Viena (1982)

- Cursuri de tectonica globala si structura Carpatilor, Basel (1987) Greiswald si Potsdam (1988)

- Cursuri despre riscurile geologice pentru monumentele istorice la Roma (1983, 1985) si Skopje (1985).

- Conferinta despre partidele politice ecologiste din Romania (Congresul "European Greens" - Bratislava 1999

- Conferinta privind securitatea in Marea Neagra (Conferinta "European Greens" - Kiev 1999

 

Distinctii si mentionari. 

- Meritul stiintific, medalie, 1966

- Ordinul muncii cl.III, 1971

- Premiul Academiei "GR. Cobalcescu", 1974

- Premiul Academiei "G.M. Murgoci", 1976

- Mentionat in "Who's who in the World" si "Marquis Publications",  SUA

- Mentionat in "Dictionary of international Biography", v.XVII, XVIII, Intern. Biographical Center, Cambridge, Marea Britanie.

- Mentionat in "Who's who in Europe", v.6 Ed.Servi- Tech, Bruxelles

- Mentionat in "Men of Achievement" v.6 si 16 Internat. Biographical Center, Cambridge, Marea Britanie.

- Mentionat in "Orbis Geographicum", Viena.

- Membru de onoare al Societatii de fizica si istorie naturala din Geneva

- Profesor honoris causa al Universitatii Babes- Bolyai, Cluj- Napoca 

Selectie de lucrari stiintifice 

                                                    [Titlurile subliniate sunt volume independente (carti si brosuri) ]             

1952

1. Cercetari geologice in regiunea Baiut (Baia Mare), (in colab.cu R.Dimitrescu), D.S. Comit.Geol., v.XXXIX (1951- 1952), p. 48- 54.

2. Cercetari geologice in Valea Viseului si in imprejurimile Sacelului (Maramures), (in colabor. cu D.Patrulius si R.Dimitresu), D. S. Comit. Geol., v.XXXIX (1951- 1952), p.96- 113.

3. Etudes geologiques dans la region Capnic- Jereapan- Baiut, (in colab. cu R. 

       Dimitrescu), C.R.Comit. Geol., v.XXXII(1949- 1952), p.195- 198. 

1954

4. Cercetari geologice in regiunea Padis- Cetatile Ponorului, D. S. Comit. Geol., v.XLI (1953- 1954), p.35- 66.

5. Geologia partii de nord a Muntilor Maramures, Arhiva Inst. Geol., 120 p.

6. Captarea carstica si importanta ei pentru evolutia morfologica a regiunilor carstice, Probleme de Geografie, v.V, p. 55- 99 

1956

7. Pitorescul regiunilor carstice din Romania, Col. SRSC, 96 p. 

1957

8. Geologia regiunii Arieseni, Arhiva Inst. Geol., 68 p.

9. Cercetari de morfologie carstica in Groapa de la Barsa (Muntii Bihorului), St. Cercet. Acad. R.P.R., Filialala Cluj, An. VIII, nr. 3- 4, p.400- 419

10. Bazinul endoreic Padis- Cetatile Ponorului (in colab. cu M. Serban), Ocrotirea naturii, v.V., p. 89- 125

11. Formatiuni glaciare si periglaciare in Muntii Maramuresului, Comunicare Ses. st. Univ.Bucuresti, aprilie 1957, 25 p.

12. Viata si opera lui G. M. Murgoci (in colaborare cu Br. Iancovici), Editura Academ. R.P.R., p.838- 999, (volum editat de semnatarii studiului introductiv) 

1958

13. Kratkii acero geologhii Zapadnah Gor (A brief account on geology of the Western Mountains), (in colab. cu R.Dimitrescu), Sovieta Geologia, 1959, nr.15, p.25- 44, Moscva

14. Geologhieckoe stronie rumanskovo Maramuresa (Trasaturile caracteristice ale Maramuresului romanesc), (in colab, cu D.Patrulius si I.Motas), Comunic. IV- lea Congr.Asoc.Geol.Carpat.- Balcan, v.1, p.- 18, Kiev. 

1962

15. Cercetari geologice in bazinul superior al vaii Ruscova (Muntii Maramuresului), D.S.Comit.Geol., v.XLV (1955), p.297- 308

16. Le Rhetien des Monts Apuseni (Carpates Roumaines), (in colab. cu G. Mantea), Coll. Jurassique, Compte Rend. et Mm., p.663- 674 Louxembourg.

17. Observations sur les limites des series jurassiques dans les Carpates roumaines (in colab. cu Gr.Raileanu, D.Patrulius, S . Nastaseanu si Al. Semaca

18. Observations sur l'evolution de la zone Histria au cours des trois derniers millnaires, Rev.gol- geogr., t.VI, Nr.Nr.2, p.335- 343. 

1963

19. Corelarea depozitelor paleozoice din Muntii Apuseni, al V- lea Congr. Asoc. Geol.Carpato- balcanic, v.III/1 p.75 - 79

20. Caracteristici stratonomice ale seriilor cretacice din Muntii Metaliferi (Muntii Apuseni), (in colab. cu M.Dimian), al V- lea Congr. Asoc.geol carpato- balcanic, v.III/1 p.81- 95, Bucuresti.

21. Das Hydrographische System von Zaton- Ponoare (Baia de Arama) (in colaborare cu A. Decou si V. Decou), Rev. Geol.- Geogaph., t.VII, Nr.1, p.

        147- 156.

22. Muntii Apuseni (in colab. cu S. Bordea si Al. Borza), Edit.ONT, Col. Muntii Nostri, Nr.6, 40 p. 

1964

23. Le Carbonifere des Carpates- Roumanie et de l`avant- pays carpatique (in colaborare cu Gr. Raileanu, D. Patrulius si O. Mirauta) al V- lea Congres Intern. Stratigr. Carbonif., Compte Rendu, p.723- 729, Paris.

24. Harta geologica a R.P.R. Sc.1:100.000 Foaia Arieseni (in colab. cu R. Dimitrescu), Edit. Comit. Geol.

25. Formatiuni periglaciare in carstul din Muntii Bihorului, Lucr.Inst. Speol."Emil

      Racovita", t.III, p.215- 228.

26. Pesterea Topolnita (in colab. cu V. Decu si A. Decu), Ocrotirea Naturii, t.8, nr.1, p.73- 97.

27. Propuneri pentru semnele conventionale ce urmeaza sa fie utilizate in Cartografierea regiunilor carstice (in colab. cu T. Rusu), Stud. tehn. Econ. Comit. Geol., Ser.F, nr.5, p.157- 178 

1965

28. Harta geologica a R.P.R., scara 1:100.000 Foaia Moneasa, Edit.Com. Geol.

29. Sur les confluences souterraines, Internat. Journ. Speleol., v.I, part 3, p.441- 459, Paris- Weinheim

30. Harta regiunilor carstice din Romania (in colab. cu Tr. Orghidan, V. Puscariu,

      V. Decu, T. Rusu, A. Bunescu), Lucr. Inst. Speolog. "Emil Racovita", t.IV, p.75- 104

31. Carstul din Romania (in colab. cu T. Rusu), Lucr. Inst. Speolog. "Emil Racovita"; t.IV.p.59- 73 

1966

32. Formations periglaciarea et karst dans les Monts de Bihor , Rev. roum. geol., geophys., geogr., Ser.geogr., t.10, Nr.1, p.55- 64.

33. Himalaya - Cucerirea gigantilor lumii (in colab. cu Gh.Epuran si M.Bogdan), Edit. Stiint., volum de 400 p.

34. Flori de piatra, Col. Orizonturi, Edit. stiintifica, 100 p.

35. Contributii la cunoasterea stratigrafiei si structurii panzei de Biharia (in colaborare cu R. Dimitrescu), D.S.Comit.Geol., v.III/2 1964- 1969), p- 57- 68..     

1967

36. Studii stratigrafice si tectonice in regiunea Fenes- Ighiel- Intregulde (Muntii Metaliferi), in colaborare cu M. Dimian, D.S.Comit Geol., v.LIII, part.I(1964- 1965), p.282- 302.

37. Le Trias des Monts Apuseni, (in colab. cu D. Patrulius), Geologik Sbornik, v..XVIII, Nr.2, p.245- 255, Bratislava.

38. Mode de gisement de quelques olistolithes des Carpates Roumaines (in colab. cu D. Patrulius si N. Mihailescu), VIII- lea Congr.Soc. geol. Carpato- Balc., Report sedimentol., p. 391- 399, Beograd.

39. Grottes d'Oltenie explorees de 1959 a 1962 (in colab. cu A. Decou si V. Decou) -    in vol. "Recherches sur les grottes du Banat et d'Oltenie" 1959- 1962, Edit. CNRS p.229- 396 Paris.

40. Bihor- Vladeasa, Ghid turistic (in colab. cu S. Bordea), Edit. UCFS, p.333  

1968

41. Santul eugeosinclinal al Metaliferilor si pozitia sa in raport cu Carpatii si Dinaridele, (in colaborare cu M. Dimian), D.S. Inst.Geol.v.LII part.3 (1965- 1966), p.195- 219

42. Contributii la microbiostratigrafia Eocretacicului din Muntii Metaliferi (in colab. cu A.M. Piliuta si Z. Babucea), St. cercet. geol.,geofiz.,geogr., Ser.geologie, t.13, nr.1, p.137- 155.

43. Etat actuel des connaissances sur le Paleozoique de Roumanie (in colab. cu D.Patrulius si O.Mirauta), Annuar. Comit. D`Etat Geol., v.XXXVI, p.63- 84

44. Aspects fondamentaux de la geologie du Mesozoique de Roumaine (in colab. cu Gr. Raileanu, D. Patrulius si S. Nastaseanu), Annuaire Comitet. Geol., v.XXXVI, p.87- 115

45. Neogene volcanism and ore deposits in the Apuseni Mts. (in colab. cu D. Giusca, M. Borcos, R. Dimitrescu, H. Kräutner si H. Savu), XXIII Intern. Geol. Congr., Guide to excurs.48, Edit. Inst.Geol., 51 p.

46. Standard de terminologie geologica, Standarde de Stat, 8 p. 

1969

47. Evolutia geologica a Muntilor Metaliferi (in colab. cu V.Ianovici, D.Giusca, T.P.Ghitulescu, M.Borcos, M.Lupu si A.Savu), Edit. Academiei RSR, volum de 741 p.

48.  Standarde de cartografie geologica, Standarde de Stat, 16 p.

49.  Sur l`evolution de quelques regions karstique de la Roumanie, 5 intern Kongr. Speolol., Stuttgart, Bc.1, M 39/1- 3

50.  Uber die Unterirdischen Sale, 5.Intern.Kongr.Speolol., Stuttgart, Bd.3,S 47/1- 7 

1970

51.  Date noi asupra depozitelor triasice din Muntii Apuseni (in colab. cu D.Patrulius, G.Tomescu, J.Bordea, St.Panin, S.Radan), D.S.Inst. Geol.  V.LVI/4 (1969- 1969), p.29- 41.

52. The floods of southeastern Europe, Smithsonian Institution, Center for shortlived phenomena, 5 p. 

1971

53. Formatiuni preneogene din partea vestica a Muntilor Apuseni si pozitia lor structurala (in colaborare cu D. Istocescu si M. Diaconu), D.S.Inst.Geol., v.LVII/5 (1969- 19670), p.5- 21

54. Guidebook to excursion of the IInd Trassic Colloquium Carpatho- Balcan Geological Association (in colab. cu D. Patrulius, I.Popescu si S.Bordea, Geol.Inst., Guidebooks to excurs. Nr.8, 86 p.

55. Les surfaces d`aplanissement karstique des Carpates roumaines et leur evolution, Studia geomorphol, carpatho- balcan., V.IV, p.41- 48, Krakov. 

1972

56. Contributii la biostratigrafia depozitelor triasice din Platoul Vascau (Muntii Apuseni) (in colaborare cu C.Tomescu si St.Panin), D.S. Inst.Geol., v.LVIII/3  (1971), p. 5- 25

57. Karst of Roumania, in vol. M. Herak si T.V.Stringfield (edit):Karst, important karst regions of the northern hemisphere, Edit. Elsevier, p. 341- 353, Amsterdam. 

1973

58. Neogene Carpathian Arc: a continental arc displaing the features of an Island arc (in colab. cu M.Boccaletti, P.Manetti si S. Peltz, Journ.Geophys. Research, v.78, nr.23, pp. 5025- 5032, Washington

59. Die Entstehung der unteriridischen Sale, Rev. geol., geophys., geographie, Ser. Geogr., t.17, nr.1, p.3- 18    

1974

60. Zone de subductie in Carpatii romanesti, D.S.Inst. Geol., v.LX/5  (1972- 1973), p.5- 25

61. Nouvelles donnees sur l`evolution des monts Metalliferes de Roumaine (in colab. cu M. Lupu), al VI- lea. Congr.Asoc.geol.Carpato- Balc. V.II, Fsc.1, p. 445- 455, Varsovia

62. The northern Apuseni Mountains, in vol. "Tectonics of the Carpathian-Balkan Regions", p.221-240, Bratislava

63. Morfologia carstica, Editura stiintifica, 560 p.

64. Morphogenese einiger Sinterbildungen und Mikroformen in den Fablagerungen der Hahlen (in colaborare cu I.Viehmann), Trav. Inst. Speol. "Emil Racovita", t.XIII, p.195-199.

65. Bihor-Vladeasa, (in colab. cu S. Bordea), Edit,Sport-Turism, col. Muntii Nostri nr.4-5, 120p. 

1975

66. Date noi stratigrafice si structura asupra Bihorului de vest. Unitatea de Urmat si Unitatea de Vetre. (in colab. cu S.Bordea si J.Bordea), D.S.Inst.Geol., v.LXI/5 (1973-1974), p.61-83

67. Evolution paleogeographique de Roumanie (in colab. cu S. Nataseanu si I. Stanoiu), VII Congr.Intern Stratigr.geolog.Carbonifere, Compte Rendu, p.23-32, Krefeld.

68. Pesterea Topolnita (in colborare cu C. Lascu) Edit. Sport-Turism, 65 p., 80 fotogr. 

1976

69. Geologia Muntilor Apuseni (in colab. cu V.Ianovici, M.Borcos, D.Patrulius, M.Lupu, R.Dimitrescu, H.Savu), Edit. Acad. RSR, 631 p.

70. Geology of Romania (in colab. cu B.Burchfiel), Geol.Soc.Americ. Special Paper nr.158, 82p., Bouldar, Colorado

71. Structural position of the Apuseni Mountains in the Alpine system, (Rev. roum., geophys., geogr., Ser.geolog.) t.20, nr.1, p.7-19.

72. Structure geologique des Apuseni Septentrionaux, Rev.Roum. geol. geophys., geogr., Ser.geolog., t.20, nr.1, p.27-39

73. Pesteri din Romania (in colab. cu V.Decu, S.Negrea, C.Plesa, I.Povara, I.Viehmann), Edit.Stiintif. si Enciclop., 415 p.

74. Cuceritorii Intunericului, Edit.Sport. Turism, 195 p.

75. Rezervatii naturale geologice din Romania (in colab. cu F.Marinescu si V.Bradescu, edit. Tehn, 230 p. 

1977

76. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Avram Iancu (in colab. cu R.Dimitrescu si M.Lupu), Edit.Inst.Geol.

77. Cristalele Romaniei (in colab. cu I.Miclea), Edit.Sport-Turism, 50 p., 89 fotografii 

1978

78. Omul si pestera, Edit. Sport-Turism, 310 p.

79. Formarea continentelor si a oceanelor, Colectia "Stiinta pentru toti", nr.22, edit. Stiintif.-enciclop., 112 p.

80. Codru-Moma, Colectia "Muntii nostri", nr. 18, 102 p. 

1979

81. The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru Nappe system (in colab. cu D.Patrulius, E.Antonescu, A.Baltres, S.Bordea etc.) III, Triassic colocv.Carpat.-Balk.geol.Assoc., Guidebook to  field trip, 30 p.

82. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Vascau (in colab. cu S.Panin, C.Tomescu, A.Stefan, Gh.Istrate, M.Stefanescu), Edit. Inst.Geol.

83. Energia si apararea naturii, in vol. "Energia in urmatoarele trei decenii", Edit. Academiei RSR, p.276-288

84. Conservarea padurii si turismul, cateva observatii pe marginea unui proiect de parc national in Muntii Apuseni. Revista padurilor, an 94, nr.4, p.231-234. 

1980

85. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000 Foaia Poiana Horea (in colab. cu S.Bordea, J.Bordea, Gh.Mantea, R.Dimitrescu), Edit. Inst.Geol.

86. Les particularites seismiques de la Peninsule Balcanique, Coll. Intern. Le Patrimoine culturel balcanique face au probleme seismique, ICOMOS   (UNESCO), 11 p. 

1981

87. The structure of the Apuseni Mountains (in colab. cu M.Lupu, D.Patrulius, S.Bordea. S.Stefan, S.Panin),XII,Cong.Geol.Assoc.Carpato-Balk., Guidebook, nr.23, Excursion B3, 103 p.

88. Harta geologica a Romaniei sc.1:50.000 Foaia Dr.Petru Groza (in colab. cu S.Panin, C.Tomescu, Fl.Marinescu, M.Stefanescu, A.Popescu, I.Nicolae), Edit. Inst.Geol.Geofiz.

89. The chronology of a scientific revolution, Proceedings XVI Intern Congr. Hist. a Phylosoph. of science, Bucharest, 1981, V.3 p. 240-241

90. Clasificarea genetica a speleotemelor, Buletin Speol.nr.5, p.7-8

91. Muntii Bihor-Vladeasa (in colab. cu S. Bordea), Edit.Sport-turism, Ser. Monografii montane, 508 p. 1982

92. The strucuture of the Vascau Plateau (in colab. cu S.Panin, C.Tomescu, E.Mirauta, M.Stefanescu), D. S. Inst.Geol.Geofiz., v.LXVII/5, 1979-1980, p.109-124

93. Note on the metamorphism of Permian rocks of the Moma nappe (Codru-Moma Mountains), in colab. cu D.Morariu D.S.Inst.Geol. geofiz., v.LXVII/5  (1979-1980), p. 37-44

94. Relieful carstic, Edit. Albatros, volum de 296 p. 

1983

95. Tectonica Globala, Vol.I, edit.Stiintifica si tehnica, 624 p. 

1984

96. On the Cretaceus tectono-magnatic evolution of the Apuseni Mountains reveales by K-Ar dating (in colab. cu M. Soroiu si R. Catilina), Rev. roum. de Phys., t.29, nr.1, p.123-130

97. Harta geologica a Romaniei sc.1:50.000 Foaia Dumbravita, in colab. cu (S.Panin, M.Stefanescu., A.Popescu, C.Tomescu, A.Stefan), Edit. Inst. geol. geofiz. 

1985

98. The magmatic arc of the East Carpathians: Discussion and a proposal for interpretation. Ann. Soc.Geol.Pologne, an 55, nr.1/2, p.23-31, Krakow

99. Contribution a la stratigraphie des depots jurassiques du Bihor Central (Apuseni du Nord) (in colabor. cu E.Popa, O.Dragastan), D.S.Inst. geol.geofiz., v.LXIX/4, p.39.56

100. Harta geologica a Romaniei sc. 1:50.000  Foaia Pietroasa (in colab. cu J.Bordea, S.Bordea, Gh.Mantea, A.Popescu, C.Cioflica, Fl. Marinescu), Edit. Inst.geol.geofiz.

99. Tectonica globala. Lexic de specialitate, Bulet. Inform. document. tehnico- stiintif.Inst.geol.geofiz. Seria Geologie 1984 nr.3 pp.127-128, nr.4, pp.114-115; 1985 nr.1, p.113-115, nr.2 p.109-113

101. Pamantul se destainuie, Colectia Alfa, edit., I.Creanga, 157 p.

102. Pestera Bulba (in colaborare cu C.Lascu), Edit.sport-turism, 38 p., 94 planse         foto. 

1986

103. Harta hidrologica a Romaniei Sc.1:50.000 Foaia Vascau (in colaborare cu Gh.Ponta, S.Panin, I.Crasianu), Edit.Inst.Geol.Geofiz.

104. The Romanian earthquak of March, 1977 and the seismic microsonation of Bucharest, Intern course on preventive measurse for protection of cultural propeties in earthquake prone regions, ICCROM brosura, 7 p. 

1987

105. Turismul si protectia peisajului, Ocrot.naturii si a mediului inconjurator, t.31, Nr.1, pp.14-24. 

1988

106. Materiale pentru un dictionar terminologic in domeniul geologic si resurselor oceanului mondial (in colab. cu un larg colectiv, Informaci Bulletin, 1988, Nr.1-2, 210 p.Kutna Hora. 

1989

107. Tectonica globala, Vol.II, Edit. Stiintifica si Enciclop., 491 p.

108. Karst fosile et paleokarst. Une question de terminologie, Trav. Inst. Speologie "Emil Racovita", t.XXVIII, p.73-76 

1990

110. Paleokarst of Romania. in vol. "Paleokarst" P.Bosak, D.C.Ford, I.Horbacek (edit.), Edit. Elsevier si Academica p.231-251, Amesterdam si Praga.

111. Grulubokovodnce ckeaniceskoe burenie (in colab. cu D.Krasilnikov), in vol. "Geologia i mineralnia resursi mirovogo okeana",Edit.Intermogeo, p.61-71, Varsovia.

112. Sovremenie predstavlenie o razviti okeanov (in colab. cu J.Goriacev et al) in vol. "Geologia i mineralnia resuri nirovogo okeana",Ed. Intermogeac, p.119-136,

        Varsovia.

113. Tectonic implications resulted from the paleomagnetic research on the Upper Cretaceous magmatism of the Apuseni Mountains (in colab. cu S.Patrascu, C.Panaiotu), Tectonophys., v.180 p.309-320, Amesterdam.

114. Natura-cultura-locuire. O dezbatere despre poetica locuirii. Tara Barsei, Seria Noua, an.I, Nr.1 p.121-128, Brasov. 

1991

115. Pe muchie de cutit intre economic si ecologic. Jurnal, An.II Nr.278, p.1 si 3 

1992

116. Paleomagnetism of the Upper Cretaceous magmatic rocks in the Banat area of the South Carpathians: tectonic implications (in colab. cu S.Patrascu, C.Panaiotu, C.E.Panaiotu), Tectonophysics, V.212, p.341-352, Amsterdam.

117. La limitation de l`impact de l`energie sur l`environnement et sa consequences sociales en Roumanie (in colaborare cu C.Motoi, R.Enache, O.Tutuianu), Congr.Mondial de l`Energie Divison, ST 1.2 p.223-235, Madrid

118. Geologia dinamica interna, Edit.Universitatii Ecologice, V.I, 200 p. V.II, 163 p.

119. La Roumaine face au problemes de l`environnment, Materiale distribuite la Conferinta UNEP, Februarie 1992, Nairobi

120. L`environnement et politique de l`environnement en Roumaine, Discours prononce par le Prof.Marcian Bleahu, Ministre de l`environnment le 4 Juin, preprint 8 p., Rio de Janeiro

121. Institutionalizarea si strategia protectiei mediului in Romania, Simpozionul "Dezvoltarea si mediul in conditiile tranzitiei la economia de Piata in Romania", Asoc. Oamenilor de stiinta si ARMED, martie 1992, preprint 8 p.

122. Relatiile interumane, o problema ecologica, Simpozionul international "Etica si psihiatrie",oct.1992, Bucuresti preprint 7 p. 

1993

123. Tourisme et environnement, deux composantes de la civilisation moderne, Conseille d`Europe, Coloque sur le developpement touristique et protection des deltas, UNESCO, pp. 15-19, Paris

124. Environnment et politique de la culture.XXIe Assamble de la Soc. Europeene de culture, preprint, 15 p., Venetia

125. La situation existente en Roumanie dans le domain de la protection de la nature et l`amenagement du territoire dans la region de montagne, Colloque sur la situation des regions de montagne en Europe Centrale et Orientale, Conseil de l`Europe, Banska Bistrica, preprint, 8p., Bansca Bytrica 

1994

126. Geologia Romaniei, Note de curs (in colab. cu M. Raduca),Editura UEB, 112 p, Bucuresti

127. O sansa pentru secolul XXI-Ecologia politica.in vol. "Riscuri si politici ecologice in Romania",Edit. Nefrit., Buc., p.107-131 

1995

128. Relatiile interumane - o problema ecologica. Ordinea, An VI, nr.7, p.6 

1996

129. Triassic facies types, evolution and paleogeographic relations of the Tisza Megaunit.(in colaborare cu un larg coleciv). Geologica Hungarica, vol.37, nr.3/4  (1994), p.187-234

130. Dunarea-Main-Rin, factor de strategie europeana. Orizont anul 2020 in vol. Editat de Al.Sobaru si G.I.Nastase, cap.4,5 si 7. Edit. Lumina Lex, p. 49-90 si 105-113 

1997

131. Geografia fizica a Romaniei (curs) Edit.UEB, V.I, 185, p., V.II, 103 p., Buc.

132. Geologia generala. Dinamica externa cu elemente de geografie Edit. UEB, V.I, 320 p., V.II, 87 p., Bucuresti

133. Cele doua ecologii si riscurile lor. Bul.AGIR, An II (3), pp. 1-7

134. Ecologia in termeni etici, Ecosofia, nr.5, p.4-7 

1998

135. Ecologia politica-doctrina secolului XXI. in vol. "Doctrine politice" (edit. A. Mungiu) p.232-250., Edit. Polirom, Iasi.

136. Ecologie-natura-om. Edit. Metropol, 200 p., Buc.

137. Bazinul Dunarii "Delta-Marea Neagra"; (in vol."Romania 2020"). Ed. Compress, 144.151, Buc.

138. Trei filozofi contemporani: Heidegger, Lovelock, Jonas despre antinomia om-natura. Ecosofia, Nr.8-9-10 (81-83), p.26-28. 

1999

139. Artera navigabila Dunare-Main-Rhin (sub redactia A.C.Sobaru, G.I.Nastase, C.Avadanei Cap.3,5,8). Editura Economica, Bucuresti p.45-68, 117-125.

140. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (Coordonator principal) Proiect PNUD/CNDD. Edit. Nova, Bucuresti

141. Priveste Inapoi cu minie, priveste inainte cu spaima- O confesiune - Ordinea An.X, Nr.12, p. 16-17, Bucuresti 

2000

142. Filosofi contemporani despre antinomia om-natura, in vol. de T.G. Maiorescu (edit.) :"Introducere in ecosofie",Edit. Fundatia Europeana, p.152-163, Bucuresti

143. O sansa pentru sec.XXI-Ecologia politica, in vol. "Biologi de seama din Bucovina",p.33-52, Iasi

144. The pollution of Romanian`s inland rivers, East-West Dialogue, Final Report of the Fourth Meeting of the Black Sea Greens,p.9-22, Lubljana

145. The State of environment in Romania, East-West Dialogue. Final Report of the third Meeting of the Central European Greens and the Enlargement Parties, p.71, Lubljana

146. La jeunesse an transition - Etude de cas, Troisieme Congres de l`Union mondiale des scouts parlamentaires, Varsovie

147. Dezvoltarea durabila si politica de mediu, Sesiunea stiintifica a Facultatii de Ecologie, iunie 2000, 12 p.,preprint  

2001

148.Priveste inapoi cu manie-priveste inainte cu spaima-Valentele ecologiei politice, Edit. Economica, 526 op. Bucuresti 

2002

149. Ten years of European political ecology, in vol. "Twenty years of European Greens",edit de A.Cassola, P.Garton, Edit European Greens, Bruxelles 

2004

150. Arca lui Noe in secolul XXI - Ariile protejate si protectia naturii, Editura National, 509 p.  

151. Ecologia. De la Biologic la Politic, Environment & Progress, v.22, p.5-18 Edit. Univ.Cluj-Napoca 

2006

151. Spovedania unui neinvins, Edit.Paideia, 380 pag., Bucuresti

152. Arii naturale protejate din Bucovina - in colaborare cu Adriana si Tatiana Done, Edit. privata, 55 p., Suceava

153. Cel mai iubit dintre profesori, in vol. omagial Vintila Mihailescu, Studii de Geografie, T.XLIX, (2002-2003), p.

154. Marcian Bleahu in vol. "Enciclopedia marilor personalitati din istoria stiintei si culturii romanesti de-alungul timpului si de pretutindeni" edit. Geneza,p.39- 42,Bucuresti

| sus |
Copyright © 2005-2014 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.