Instrumentul muzical, asemănător unei trompete cu şase găuri, cu ajutorul căruia Junii braşoveni imitau glasul porcului, reprezentare preistorică a spiritului grâului, se numeşte surlă. Sunetele surlei, asemănătoare cu grohăitul porcului, însoţeau alaiurile junilor din Scheii Braşovului la sărbătorile echinocţiului de primăvară "desfăşurate. La auzul lor, oamenii ieşeau în întâmpinarea alaiurilor junilor, făceau semnul crucii şi mulţumeau lui Dumnezeu că le-au dat zile să mai audă o dată "Sfânta Surlă". Surlaşul, personaj important în ceata junilor, mergea în fruntea alaiurilor imitând glasul zeului jertfit şi astăzi de români la Ignatul Porcilor.