Spre apus de Starchiojd se află satul Bătrâni. În satul Bătrâni era un moş pe care-l chema Chiojd şi care avea doi fii şi o fată. Se hrăneau din munca câmpului şi mai ţineau, ca tot omul gospodar, oi şi vite pe lângă casă.
    După o vreme, fiul cel mare vru să-şi facă şi el o gospodărie dar lângă tătâne-său nu mai era loc aşa că-şi luă vitele şi merse mai departe. Găsi un loc frumos în vale şi se aşeză numaidecât acolo cu acareturile lui.
    Crescând, al doilea fiu vru şi el să aibe gospodăria lui şi, promiţând tatălui că nu-l vor lăsa la greu cu munca, porni să se aşeze alături de frate-său. Acesta însă l-a îndemnat să se aşeze în valea dinspre răsărit fiindcă amândoi aveau turme mari şi păşune nu era destulă.
    Aşa s-au întemeiat satele Chiojdu Mare de la fratele cel mare şi Chiojdu Mic de la fratele cel mic.
    Unde au rămas părinţii lor, fiindcă erau mulţi oameni bătrâni, satul a rămas cu numele Bătrâni.