» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Cheia / Cheile Intregalde / raul Galda / Masivul Cetea

raurile din...
In bazinul Galzii se afla, dupa importanta sa, al doilea complex de chei din Masivul Trascaului, format din cheia Galditei, cheile Turcului, cheia Intregaldelor, cheia Galzii, cheia Tecsestilor si cheia Cetii. Cheia Intregaldelor reprezinta capatul din amunte al cursului transversal al Galzii in Muntii Trascaului, sapati in calcare, spre localitatea Modolesti. Aceasta cheie s-a format in urma unui fenomen de captare, ce a avut loc la nivelul inseuarii de 850 m de la Cristesti, fenomen care a determinat drenarea partii celei mai sudice a vechiului curs longitudinal, pe un drum mai scurt, inspre Mures. Microrelieful rezidual apare in forme foarte variate, indeosebi pe versantul stang, unde sunt prezente creste zimtate, turnuri piramidale, stalpi, arcade, ""ciuperci", spintecaturi, ogive. Pe ambii versanti apar poduri naturale - ultimele resturi din niste pesteri foarte vechi - distruse de eroziune. Datorita morfologiei variate, a formelor care dau maretie acestor locuri, cheia Intregaldelor, alaturi de cheia Rametului si cheia Turzii este una dintre cele mai renumite din tara. La aceasta contribuie si faptul ca aici floarea de colt (Leonthopodium alpinum) coboara la cea mai joasa altitudine din tara, datorita microclimatului specific dat de masele de aer rece ce se canalizeaza in lungul culoarului Galzii, mentinand conditii climatice mai aspre. Pesterile din cheia Intregaldelor apar pe ambii versanti, la diferite altitudini, dar sunt de mici dimensiuni. Existenta catorva poduri naturale si arcade, catre partea superioara a versantilor, este o dovada ca in perioade mai vechi endocarstul a fost aici mult mai bine reprezentat, dar ca si in alte cazuri nu s-a putut pastra.
| sus |
Copyright © 2005—2024 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.