| |
« Inapoi
Asezat cu fata catre valea superioara a Barsei Mari si, respectiv, catre cea a Dambovitei, este cel care reprezinta principala podoaba si semnul de unicitate a Pietrei Craiului.
Imbracati in paduri de molid numai la extremitatile dinspre N (Turn) si S (Pietricica), peretii acestui abrupt, in lungime totala de 20km, sunt absolut golasi in rest, infatisandu-ne o roca alba, calcare putin rezistente, care se macina in permanenta, dand nastere unor adevarate "rauri de grohotis" care pornesc la vale la cea mai ica atingere, imbracand poalele abruptului intr-o panza continua de bolovanisuri miscatoare, foarte instabile, alcatuind acea zona care se numeste "Marele Grohotis" ("Horjul Mare", denumirea locala) - o panza de bolovani albi si mobili, larga de cativa km. Abruptul de nord-vest, dintre Turn si Vf. La Om (Caldarea Ocolita - Coltii Rai) este bogat in elemente de relief de prim ordin pentru practicarea alpinismului, ca: Padina Sindileriei, Padina Inchisa, Padina Popii, Muchia Padinei Popii, Padina lui Calinet, sbruptul Cioranga Mare, Spirla de Sus, Timbalele, Vladusca superioara, Caldarea Ocolita - Coltii Rai sau Zona Lanturi.
Pe abruptul apusean (vest) in schimb, intalnim elemente de cel mai mare interes peisagistic, care au facut faima intregului masiv: Umerii Pietrei Craiului, Padina Lancii, Peretele Central, Peretele Piscului rece, Peretele de la Ceardac,Muchia Rosie, Pereele lui Ivan, Ceardacul Stanciului, pana la Valea Urzicii, dincolo de care zona de abrupt scade treptat in inaltime.
Atat abruptul de NV cat si cel de V sunt strabatute de cateva "brauri" sau "brane" de altitudine care marcheaza unele denivelari si intreruperi, incepand din dreptul Turnului pana la Valea Urzicii, si care poarta diferite denumiri: Braul de Sus, Braul de Mijloc, Braul Cioranga Mare, Braul Rosu,...
|
