Muntii Fagarasului apar ca un imens zid de piatra ce coboara numai catre capete la mai putin de 2 000 m altitudine (exceptie doar Curmatura Zarnei, 1 923 m alt).
In intinsul celor 70 km, cat tine acest zid, se individualizeaza cateva sectoare, reunind grupuri de munti cu trasaturi caracteristice comune. Astfel, in partea centrala, cuprinsa intre vaile Serbotei si Sambetei, pe versantul nordic, si intre Topolog si Valea Rea, pe cel sudic, aflam sectorul de maxima intensitate a eroziunii glaciare, materializate prin imense circuri si vai cu profil transversal in forma de „U” si prin repetitia neintrerupta a crestelor, a muchiilor ascutite, a varfurilor si a piramidelor de stanci golase, a abrupturilor verticale. E inima cetatii de stanca a Fagarasului, partea cea mai spectaculoasa dominata de verticale si unghiuri ascutite. E portiunea cu etapele turistice cele mai dificile, solicitand efort si uneori curaj. Ne intampina la tot pasul inaltimi de peste 2 400 m si chiar 2 500 m (Negoiu 2 535 m, Lespezi 2 522 m, Vanatoarea lui Buteanu 2 507 m, Moldoveana 2 544 m si Vistea Mare 2 527 m).
De ambele parti ale sectorului central se intalnesc alte doua sectoare glaciare — de vest si de est —, in care relieful glaciar se atenueaza. Sectorul de vest este cuprins intre Saua Scarii si tarnita Apei Cumpanite, iar cel de est intre Fereastra Mare a Sambetei si Muntele Buzduganu. Custurile devin aici o raritate. Doar in Ciortea si Urlea exista unele portiuni mai dificile. In rest apar fragmente de platforma, culmi largi, iar in circurile glaciare suspendate pe peretii platformelor, grohotisurile si stancariile sterpe sunt tot mai rare. In ceea ce priveste altitudinile, doar Dara atinge 2 500 m si numai sase varfuri peste 2 400 m (Ciortea si Boiu catre vest si Urlea, Iezerul, Fundul Bandei si Musetescu catre est). In segmentele terminale ale masivului, peisajul se modifica total. Muntii, mai domoli, sunt lipsiti de forme glaciare; inaltimile nu ajung nicaieri la 2 000 m. Nu lipsesc insa nici aici abrupturile si portiunile mai greu accesibile, mai ales in partea dinspre Olt.
De la E la V, traseul de creasta are urmatoarea desfasurare de varfuri: Piscul Manastirii (1409m alt) si izvoarele Valea Nemtoaicele si Valea Manastirii, Vf. Fagetul Caprii (1512m alt), Curmatura Lerescului (1504m alt); Vf. Comisului (1883m alt) de sub care curge spre E Izvorul Lerescu, Vf. Lutele (2176m alt) cu izvoarele Valea lui Aron si unul dintre afluentii Vaii Lutele spre S dar si Sebesul spre N, Vf. Berivoiul Mare (2300m alt) de sub care pleaca spre SE izvorul Lutele, Vf. Pietrele Popii (2229m alt) din preajma caruia pornesc spre N raurile Valea Pietrelor, Belia Mica si Belia Mare; Curmatura Vladului (2282m alt) de sub care curge spre S Valea Vladului; Vf. Bratila (2274m alt), Curmatura Bratilei din preajma careia curge spre S raul Bratila iar spre N Valea Radului; Vf. Ludisorul (2302m alt), Vf. La Fundul Langii de sub care porneste spre S Valea Ludisoru (afluent al Zarnei), Vf. Fata Unsa (2246m alt), Curmatura Zarnei (1923m alt) de la care pornesc spre N raul Valea Larga (Pojorta) iar spre S, Zarna; la Curmatura Zarna este o bifurcatie ...... o poteca trece Valea Pojorta spre NV pe la Curmatura Mosului, Vf. Mosului (2273m alt), Urlea (2475m alt), Curmatura Mogosului ....... sau poteca ce merge drept spre V pe la Vf. Zarna (2216m alt) cu izvorul Zarna, Lacul Zarna si salba de lacuri spre S (pe Culmea Zarnei/Leaotei), apoi Vf. Fundul Bindei si Lacul Urlea de la care porneste spre NE Valea Pojorta, spre N pana la Curmatura Mogosului de unde porneste spre SV Izvorul Bandea; aici potecile se alatura si traseul porneste mai departe spre V pe langa Varful lui Mogos (2395m alt), Cheia Bandei (2383m alt), Vf. Coltul Balaceni (2285m alt) de sub care porneste spre N raul Sambata, Vf. Budru (2268m alt), Curmatura Fereasta Mica; urmeaza Vf. Galasescu Mare (2471m alt) si Lacurile alpine Iezerul Valea Rea a Galasescului din care curg spre S afluentii raului Valea Rea, apoi Iezerul Valea Rea de la care porneste spre S raul Valea Rea (izvorul principal al Raului Doamnei); tot spre vest... Vf. Galbenele (2456m alt) la nordul caruia se afla Lacul Vistioarei - originea raului Vistioara, Vf. Hartopu Ursului, Curmatura Portita Vistei in sudul careia se afla Iezerul Triunghiular (obarsie pentru unul din afluentii raului Valea Rea; urmeaza Vf. Moldoveanu (2543m alt) obarsie pentru Izvorul Moldoveanu (afluent al Izvorului Mircii - Buda) care curge spre SV, Vf. Vistea Mare (2527m alt) din iezerul careia care curge spre N raul Vistea Mare, Saua Orzanelei - obarsie pentru izvorul Orzaneaua Mare (un rau presarat cu cascade, afluent al Izvorului Mircii - Buda); ... tot spre vest... Vf. Ucea Mare (2434m alt) de la care pleaca spre N raul Ucea Mare, Vf. Tarata (2414m alt) si Saua Podragului, gazda a Lacului Podragu din care izvoraste raul Podragu spre N iar spre S a Iezerului Podu Giurgiului (origine pentru raul Izvorul Podu Giurgiului (afluent al Izvorului Mircii - Buda); apoi Vf. Podragu (2462m alt) cu Lacul Podragel din care pleaca unul din afluentii raului Arpasu Mare, Vf. Arpasu Mare (2468m alt) de la care porneste spre N raul Arpasu Mare, Vf. Arpasu Mic (2460m alt) care - impreuna cu Vf. Buda (2431m alt) - adapostesc Lacul Buda (obarsie pentru raul Buda), Saua Portita Arpasului; Vf. lui Adam (2375m alt), Vf. Vanatoarea lui Buteanu (2506m alt) din care curge spre N raul Arpaselul, Vf. Caldarea Fundu Caprei (2142m alt) de la care porneste spre S raul Capra, Saua Caprei - care adaposteste Lacul Capra (una din obarsiile raului Capra); inca putin spre V,.. aflam Vf. Paltinului (2417m alt).... sau pe poteca paralela - spre N - este Lacul Balea (obarsia raului Balea si telecabina spre Hotelul Balea Cascada si Piatra Dracului); ne regasim la Vf. Laita (2397m alt) si Stancile Turnul Paltinei, Vf. Laitei (2390m alt) si ajungem la Strunga Dracului - Vf. Caltun (2522m alt) unde aflam Lacul Caltun (obarsie pentru raurile Caltun si Lespezi care curg spre SE, afluenti ai raului Capra), Strunga Doamnei din care pleaca spre S, presarat cu cascade, Izvorul Negoiului; Vf. Negoiu (2535m alt), Custura Saratii, Vf. Serbota, Saua Serbotei, Saua Scarii de unde coboara in cascade spre N raul Serbota si afluentii sai; Vf. Scara (2306m alt) de pe versantii caruia pornesc spre N raul Porumbacelul iar spre S raul Topologul si afluentii sai, apoi iese in drum Vf. Ciortea (2422m alt), Lacul Avrig (obarsia raului Avrig ce impanzeste cu afluentii sai culmea pe care coboara), Portita Avrigului (2242m alt) de la care curge spre SV raul Budislavu/Boia Mica; Saua Budislavului (2371m alt), Vf. Suru (2283m alt), Vf. Gavanu (2135m alt), Vf. Cocoriciu - obarsii pentru raurile Moasa Avrigului care porneste spre N si Corbu care coboara spre S, Saua Apa Cumpanita (2008m alt) obarsie si ea pentru raurile Moasa Sebesului (spre N) si Cocoriciu (spre S); ... in cale se afla Izvorul Apa Cumpanita, apoi Vf. Tataru (1890m alt), Vf. Chica Fedelesului (1816m alt) obarsie pentru raul Valea lui Fatu (afluent al raului Sebes) spre N si Valea Cotii spre S, Chica Lacului (1619m alt) de unde porneste spre N Paraul lui Ionel (afluent al raului Sebes),... Vf. Chica Petrilor (1606m alt), Vf. Strambeanu (1506m alt) si... gata; putem cobora spe NV pe Culmea Petriceaua sau spre SV spre Vf. Claia Bulzului (1384m alt)...
E drept, toate potecile duc - de la S la N sau dinspre N spre S - catre varfurile semete si lacurile alpine din creasta Fagarasului. O retea deasa din mii de izvoare si rauri fragmenteaza masivul in zeci de munti, culmi si varfuri. Densitatea retelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp. Nicaieri în Carpati nu se mai realizeaza o astfel de densitate a retelei hidrografice astfel ca nu putem vorbi despre unitati montane mari ci numai despre trasee montane printre munti, pe vaile raurilor sau chiar pe culmi pana la creasta. Pe acestea "ecalauza" le-a descris deja in sectiunea "Idei" asa ca ne oprim aici. Asteptam ca localnicii sa puna in valoare fiecare culme muntoasa pentru ca fiecare in parte este o mica minune. Vom aborda insa intrarile/iesirile spre creasta pentru orientare - asa numitele "curmaturi" sau "sei" sau "portite" - spre varfurile sau lacurile alpine din creasta; si ne vom stradui sa fragmentam creasta fagarasana intre aceste porti. Pentru ca din curmaturi (sei, portite, ferestre) poate fi abordat un traseu in diferite sensuri, (dupa preferinta) le abordam separat...
