Sunt sapate de Valea Sighistel in sud-vestul Mv. Bihor - Muntele Tapu. Accesul in localitatea (satul) Sighistel se face din DN 75 localitatea Campani jud. Bihor. Pentru detalii privind traseul incantator (cu zone de dificultate) spre cele peste 70 de pesteri consultati pe site "Trasee Bihor-Vladeasa" solicitand "Sighistel"
iar pentru poze din cea mai simpla parte a traseului consultati "Albumul" la judetul Bihor. Cele mai bune descrieri se afla in Ghidul Turistic "Bihor - Vladeasa" alcatuit de prof. Marcian David Bleahu si Sever Bordea in numeroase editii care va asteapta la anticariate. "Satul Sighistel — Valea Sighistel" Marcaj: triunghi albastru; Durata: 6—7ore;
Distanta: 12 km; traseu pentru vizitarea fenomenelor carstice de pe valea Sighistel. Practicabil in tot timpul anului. Accesul la Sighistel se face din Campanii (localitate situata pe soseaua Lunca—Turda, la km 5+600, fata de Lunca), pe drumul comunal lung de 2 km. Marcajul incepe din centrul satului Sighistel si urmeaza in amonte valea cu acelasi nume prin sesul larg; mai jos de confluenta cu Sohodolul Pietrii, sapata sus la cea 140m diferenta de nivel, se afla pestera Cornii, declarata monument al naturii (nevizitabila — inchisa cu poarta de fier). Mai sus de acest afluent versantii vaii se apropie formand doua contraforturi stancoase; cel din dreapta noastra este dealul Fata Pietrei, care gazduieste sus, la 135m, "Pestera Fata Pietrei" iar mai jos "Pestera de la Varnita" si "Pestera Calului". In amonte de strangularea vaii, din dreapta noastra se prelinge apa izbucului de la Hidre. In versantul opus, la 108m inaltime se afla "Pestera Tibocoaia". Mai sus pe vale din versantul stang coboara Sodolul Hidrei. De la gura lui in dreapta la 20m se observa "Pestera cea cu Punte", de fapt un sistem de pesteri prabusite. Continuam urcusul lin al vaii, trecem de Sodolul Tomestilor si ajungem la baza unui grohotis ce pleaca din dreptul unei pesteri, "Pestera Mica". Urmatorul punct de reper este Valea Rea ce vine din versantul stang. Versantul opus ei este constituit dintr-un perete denumit Piatra Lunga. La 300m mai sus de terminarea peretelui se afla "Izbucul la Camenita", activ numai la ape mari. Imediat amonte valea are o portiune liniara ce permite observarea cuprinzatoare a peretilor: pe stanga noastra rupturile abrupte, aproape verticale din Cazatura Lupului, pe dreapta pantele impadurite ale Corbascai ce se termina sus cu un perete. Mai sus de Cazatura Lupului, in versantul din dreapta noastra se gasesc trei pesteri importante: "Pestera Corbasca", "Pestera de Sus de la Corbesti" si "Pestera Zvarlusul Corbestilor". Accesul la ele este dificil din cauza inaltimilor la care se afla situate (95m, 215m si respectiv 295m) si a rupturilor prin care trebuie sa ne strecuram. Mai sus valea se ingusteaza si face un cot la dreapta; suntem ln locul numit La Stramtura. Pe stanga remarcam o nisa in forma de gaura de cheie, si peste apa mai in amonte "Pestera de la Stramtura". Urcam inca pe vale si ajungem la confluenta Sighistelului cu paraul Colibii, afluent pe stanga, usor de recunoscut dupa trunchiul gros de fag uscat ce sta in picioare (oricum ne insoteste marcajul). Dupa cateva coturi ale vaii la cca 400m in dreapta noastra se vad rupturi de calcare si la cca 30m deasupra vaii deschiderea unei pesteri; este "Pestera Mica din Dambul Colibii". In ea s-au gasit vestigii arheologice. In acelasi versant, ceva mai sus pe vale trecem pe langa paraul Blidarului cu "Saritoarea" lui de cea 6m situata aproape de confluenta; el delimiteaza dealul Blidarului (in amonte) de Dambul Colibii (in aval). Ultimul gazduieste "Pestera Mare din Dambul Colibii" a carei intrare se afla la 50m inaltime. Aceasta pestera lunga de 114m este frumos ornamentata; poteca ce duce insa la ea este greu de gasit. Pe paraul Blidarului se afla "Rasuflatoarea din Blidaru", un orificiu foarte ingust prin care iese un puternic curent de aer rece. In ea speologii au descoperit un curs subteran ce apare la zi in grohotisul de la baza paraului. Pe muchia dintre paraul Blidarului si Sighistel, sus la cca 100m, se afla "Pestera din Dosul Blidarului"; drumul pana la ea ofera o frumoasa perspectiva asupra vaii Sighistelului. Continuam pe vale, trecem de paraul Gaichii (in stanga) si ajungem in dreptul unor pereti situati tot pe stanga apoi, cand acestia se termina, incep rupturile in dreapta noastra. Mai sus, pe stanga apare, la nivelul apei, pestera "Suruta" (8m lungime), loc de adapost pentru vreme rea. In versantul opus se deschide intrarea impunatoare a "Pesterii Dracoaia". Pana aici, de la ultima casa din Sighistel sunt 3200m care se parcurg in cca 1 ora (fara derivatii). "Pestera Dracoaia" are portalul de 12—14m; tavanul salii de la intrare este ogival. Dupa 120m sala se termina cu o galerie ce face un cot la stanga si urca accentuat terminandu-se la o scurgere stalagmitica. Mai sus pe vale strabatem o portiune foarte ingusta care are in peretele din dreapta un orificiu circular ce debiteaza apa numai la viituri; este "Izbucul Gaura Fetii". In amonte, in acelasi versant, Sighistelul primeste paraul Frapsinesei. Dupa o portiune cu versantii impaduriti, urmeaza un al doilea canion in care vine din stanga apa vijelioasa ce iese din "Pestera Pisolca". Pestera are 74m lungime si este formata dintr-o galerie continuata la stanga cu o transversala inundata in amonte de un lac. Urmatoarea portiune de vale coteste de cateva ori si ajunge dupa cea 500m la baza unui grohotis ce vine din stanga noastra de la gura "Pesterii Magura". Pentru a ajunge insa la ea urcam inca pe vale si sosim la confluenta cu paraul Chifului (pe dreapta noastra) de unde poteca marcata va urca treptat spre stanga la gura "Pesterii Magura". Mai înainte insa de a sui la pestera recomandam vizitarea cheilor superioare, ocolite pe sus de poteca marcata. Aceste chei, deosebit de salbatice, lungi de cea 200m, necesita 20 min. dus-intors. Dupa vizitarea cheilor, de la confluenta reluam poteca spre pestera si urcam cca 5 min. in versantul din stanga noastra. Urmam o derivatie cu semn de pestera la stanga, derivatie ce ne conduce peste un valcel la deschiderea semicirculara a "Pesterii Magura"; aceasta este cea mai mare pestera din valea Sighistel. Fiind orizontala este usor de parcurs, dar culoarele foarte incurcate pun multe probleme de orientare. Dupa ce trecem de zidul ce o apara, patrundem printr-o galerie ce se largeste intr-o sala despartita de un pilon central. De la pilon se intra in Sala Mare, lipsita de podoabe; la dreapta se desface sectorul estic al pesterii, frumos ornat, la stanga pe nesimtite se intra in Sala Palmierilor (ce are in capatul opus o formatiune in forma de palmier). Sala Palmierilor da la stanga printr-o ramificatie joasa (galeria Santurilor) in sectorul vestic al pesterii; Galeria Santurilor ne conduce intr-o sala transversala (Sala Uriasilor) ce se prelungeste la stanga pana la un mare dom si se termina cu o portiune denumita, din cauza numeroaselor sfaramaturi de stalagmite, Cimitirul. Atentie ! Reperati bine intoarcerea din galeria Santurilor in Sala Uriasilor pentru a o putea regasi la intoarcere. Reveniti in Sala Palmierilor, urcam pe o podea cu bazinase pana la un mamelon (Marele Dom); de aici la dreapta se afla galeria Scaldatorilor iar la stanga un sir de sali (Sala Gotica si Sala Liliecilor). Dupa vizitarea pesterii ne intoarcem pe poteca la marcajul normal, mergem de-a coasta pana la un valcel cu bolovani pe sub care curge apa. Daca urcam pe valcel (fara marcaj — 5 min.) iesim pe o platforma, la baza unui perete; la dreapta se gaseste intrarea mica (1,5m inaltime) a "Pesterii Coliboaia". Lunga de 566m, Pestera Coliboaia impresioneaza prin dimensiunile ei. Cu pestera Coliboaia vizitarea complexului carstic de pe Sighistel se incheie. Recomandam turistilor care au venit in acest scop sa se intoarca la satul Sighistel pe acelasi drum (cca 2 ore)." de aici traseul poate fi continuat spre Muntele Tapu si Groapa Ruginoasa.
