Este o zona dispusa in cadrul Muntilor Bihor (Bihorul nordic) - Bazinul Padis - Cetatile Ponorului - cu o suprafata de 36kmp, intre Bazinul Crisului Negru (V - Vf. Glavoiu) - Bazinul Somesului Cald (N - Vf. Varasoaia, Muntele Magura Vanata (1641m alt), Biserica Motului (1466m alt) - Bazinul Ariesului (SE - Vf. Biserica Motului, Vf. Balaceana (1477m alt), Vf. Gardisoara (1396m alt), Vf. Chicera (1375m alt), Vf. Glavoiu (1426m alt).
Pentru o mai buna intelegere a acestei zone cu totul speciale din Muntii Bihor amintim actiunea calcarelor, componenta dominanta in aceasta zona. Calcarele, din cauza solubilitatii lor, dau nastere fenomenelor carstice, adica formatiunilor de relief datorate dizolvarii rocii de catre apa. Cu ajutorul dizolvarii, apa isi croieste drumuri subterane, paraseste suprafata pamantului si da astfel nastere la pesteri. Retelele hidrografice (de apa) sunt de aceea dezorganizate, rauri intregi disparand sub pamant prin ponoare (loc de pierdere a unui curs de apa prin crapaturi de nepatruns pentru un om, situat de obicei la piciorul unui perete de calcar) situate la capatul unor vai oarbe (vale inchisa de un perete la baza caruia se pierde apa), pentru a aparea brusc, cu intregul debit, in izbucuri. Pesterile reprezinta traseul subteran al apei, ele putand fi active sau fosile, cand apa si-a gasit drum pe cai inferioare si a parasit etajele superioare. Prabusirile care au loc deasupra pesterilor duc la formarea avenelor (puturi naturale de mari dimensiuni care reprezinta "ferestre" spre galeriile subterane. Daca prabusirile se generalizeaza ia nastere un canion, apoi o cheie. Dispunerea calcarelor in alternante cu roci necarstice (gresii si conglomerate) face ca hidrografia (prezenta apelor de suprafata) Muntilor Bihor sa fie foarte ciudata si complicata. Exemplul tipic il constituie Platoul Padis unde apa izvoraste pe roci impermeabile (care nu lasa sa patrunda apa) iar cand ajunge la rocile calcaroase dispare sub pamant printr-o salba de ponoare (la Padis). Cand apa da de o a doua fasie de roci impermeabile iese la suprafata, apoi cand da din nou de calcare, dispare iarasi (in Poiana Ponor). Aceste aparitii si disparitii ale apelor fac ca partea centrala a Bihorului nordic sa aiba o topografie haotica pentru ca apele nu au reusit sa adanceasca vai continue care sa detaseze creste. Intinse platforme se inscriu in ansamblu intr-un plan orizontal, dar care in realitate sunt disecate de nenumarate vaiugi (vai mici, albii de rauri inguste si adesea seci) denumite de catre moti "hoance", in bazine inchise, mici sesuri ciuruite de palnii circulare denumite "doline", sau in zone in care calcarul este macinat si cariat de santuri, denumite "lapiezuri". Partea cea mai caracteristica a platformei carstice a Bihorului, care are in general altitudini variind intre 1000-1200m, se intalneste in regiunea Padis, in zona Batrana si Calineasa (pe drumul care duce de la Padis la Scarisoara), si la Scarisoara. Aceste fragmente de platforme sunt separate de cateva clai adanci, taiate in cea mai mare parte in chei, fiind, de la est la vest: Valea Ordancusa, Valea Garda, Valea Galbenii (Galbena), iar in nord Valea Somesului Cald. Chiar si in marginea sudica a Bihorului nordic, in Valea Ariesului, se regasesc cateva zone de chei cu pesteri. Platoul Padis constituie o comoara turistica pe care este recomandat s-o abordati "traseu cu traseu" de la Cabana Padis.
Si pentru ca sunt peste 50 de trasee si obiective - unul mai atragator decat altul - le voi aborda in functie de apropierea lui fata de o culme muntoasa sau alta pentru informare; impatimitii muntelui sau drumetii pasionati stiu bine: harta, instructiunile, echipamentul, bucuria pe care ti-o ofera fiecare colt de natura, rezistenta si atentia la urcusuri, bucuria popasurilor.
