Cunoscuti mai des sub denumirea de Masivul Ceahlau, Muntii Ceahlau se afla in partea centrala a Carpatilor Orientali. Vai adanci delimiteaza geografic Masivul Ceahlau de grupele muntoase inveccinate: la est, Lacul Izvorul Muntelui de pe Bistrita moldoveana reprezintă limita spre Muntii Stanisoarei; la nord, raul Bistricioara il delimiteaza de Muntii Bistritei; la sud, Bicazul il delimiteaza de Muntii Tarcău iar la vest paraiele Pintic si Bistra constituie limita naturală spre culmile Haghies, Chicera si Comarnic care apartin Muntilor Hasmas. Din Ghidul turistic "Ceahlau" al profesorului Ioan Stanescu editat in 1976 in colectia Muntii Nostri, putem rezuma relieful Muntilor Ceahlau. De la nord la sud, pe o distanta de 6km, se afla un platou suspendat cu latimea de peste 1km in jumatatea sudica, pana la dimensiunile unei culmi în extremitatea nordica. "Nivelul sau general, de 1800m alt, este dominat de cateva inaltimi, care se insira de la nord la sud, astfel: Panaghia, Vf. Toaca (1900m alt), Vf. Lespezi (1801m alt), Batca lui Ghedeon (1844m alt) si Ocolasul Mare (1907m alt). Marginile platoului superior se termina brusc printr-o centura de abrupturi puternice, ruiniforme, de forma unor trepte (polite) care ating, uneori, 400—500m diferenta de nivel. In lunga perioada de sculptare, din marginile abrupte ale platoului au fost detasate forme bizare ca Turnul lui Budu, Turnurile Ocolasului Mare, Claia lui Miron, Caciula Dorobantului, Detunata... In partea bazata a masei de conglomerate sunt cuprinse importante acumulari de calcar alb.. In relief, aceste calcare apar ca un sir de turnuri albe, de forma unor bastioane de cetate, situate pe latura estica a Ceahlaului, intre Ocolasul Mic si Izvorul Alb. Cea mai masiva stanca calcaroasa este Piatra cu Apa, in care se gaseste si o mica pestera, iar la obarsia Izvorului Alb se gaseste legendara stanca Dochia.. Zona inalta a conglomeratelor se continua, spre periferie, cu un sistem de interfluvii (obcine), cu orientare radiara, care se prelungesc de la baza abrupturilor, ca niste contraforturi de cetate, pana in vaile limitrofe ale Ceahlaului. Spre sud şi sud-vest, relieful treptei inferioare prezinta un grad mai pronunţat de fragmentare, incat aspectul culmilor este mai complicat, cu multe ramificatii secundare şi inseuari adanci. Plecand de la paraul Izvorul Muntelui se succed, in ordine, Muntele Sima, Obcina Pietrei Arse, Obcina Chiliei, Piciorul dintre Bistre, Obcina Tablei." Administrativ Masivul Ceahlau se afla intre judetele Neamt si Harghita, intre localitatile nemtene Ceahlau (N), Bicaz (E), Bicazu Ardelean (S) si cea harghiteana, Pintic (V). Nu putem trece peste recomandarea de suflet a prof. Ioan Stanescu "Din punct de vedere turistic, relieful Ceahlaului, privit in totalitate, intruneste cateva caracteristici care merita a fi mentionate: altitudinea dominanta fata de muntii vecini ofera un orizont foarte larg peste Carpatii Orientali, astfel ca, de pe Vf. Toaca ori de pe Ocolasul Mare, se pot vedea muntii din jur si, mai departe, muntii Rarau, Calimani, Hasmas, iar spre rasarit Podisul Moldovei; dantelaria de piatra a abrupturilor care marginesc platoul superior ofera cel mai grandios si mai interesant spectacol natural din toti Carpatii Orientali; dispozitia radiara a culmilor ajuta turistul in orientarea pe teren, scutind de pericolul ratacirii chiar si pe cei mai neinitiati; existenta a numeroase „porti” usureaza posibilitatile de acces spre platoul superior al muntelui; concentrarea celor mai atractive obiective pe un spatiu restrans permite vizitarea Ceahlaului intr-un timp scurt."
