"Creasta apuseana are o altitudine medie absoluta de circa 1550m, masoara aproape 50 kmn lungime, este fragmentata de numeroase inseuari largi (exceptia apartine curmaturii Poarta Vantului (1695m alt) de la nord de Lacauti), care se desfasoara pe urmatorul aliniament: Lepsa (reprezentand extremitatea nordica) — Musat — Stogu Mare — Baba — Lujeru — Arisoaia — Lacauti — Goru — Giurgiu — Musa Mare — Musa Mica — Pietrele Insirate — Neharna Mica - marcand extremitatea sudica)" "De-a lungul „crestei apusene” se pun in evidenta doua noduri orohidrografice principale: Musat — Lepsa (in partea nordica) si Lacauti — Arisoaia (in partea centrala). Din primul pornesc radiar vaile Oituz, Ojdula, Ghelinta, Lepsa, Paraul Marului si interfluviile acestora, iar din Lacauti — Arisoaia pornesc radiar vaile: Basca Mare, Basca Mica, Zabala si Putna. Din extremitatile „crestei apusene” se desprind — prin intermediul inseuarilor — culmi secundare, dirijate in general catre est, marcand totodata marginile Vrancei, aferente sectorului nordic si, respectiv, sudic. Astfel, culmea nordica se detaseaza din creasta prin Pasul Stanisoara (1250m alt), urmand linia inaltimilor Clabuc — Zboina Neagra, separand bazinele Putna, la sud, si Casin, la nord; culmea sudica se ramifica din saua Zarnei si se urmareste pe aliniamentul Furu Mic — Furu Mare — Monteoru, constituind totodata interfluviul bazinelor Zabala, la nord, Ramnicu Sarat, Slanic, ambele la sud, si Basca Mica, la sud-vest. Pe langa aceste culmi cu pozitii extreme, din "creasta apuseana" a Vrancei (mai exact, din Lacauti) se desprinde catre sud-vest cea de a treia culme secundara, formata din Manisca Mare — Clabuci, care face legatura cu Muntii Penteleu prin pasul Delusor." Prof. Florin Roman
