"Parasim complexul turistic din poiana Bucium si pornim pe drumul forestier spre nord. Imediat ce intram in padure, valea se ingusteaza. Coastele muntilor sunt aspre; albii seci intretaie calea. Torentii Garbovei, Paraului Sec si Vaii Rele devin periculosi in timpul ploilor mari, cand suvoaiele arunca bolovani grei in cale.
Dupa trecerea Vaii Rele, in apropierea careia se afla Pestera Izbucul Muschiat, drumul insoteste malul stang, evitand peretii care se prabusesc din Pratelii Plesii. Intram in zona cheilor de la Patrunsa, foarte interesante si atractive. Pe dreapta se afla Pestera Toaia Neagra. Pe malul opus se afla pesteri sapate in pereti (Pestera Adanca, Pestera de la Iad, Pestera Patrunsa), iar de sub borte izbucnesc panze de apa limpede: sunt izvoarele de la Patrunsa, ape subterane venite probabil din carstul Muntelui Plesa, ape care imbogatesc zestrea Sohodolului. Urcam in continuare pe drum, pe langa pinteni zimtati; la gura paraului Prajele ajungem la izbucurile Prajelelor. Tot pe versantul drept, o serie de izvoare coboara zgomotos pe langa stancile ce marginesc albia si se aduna in Sohodol.
Dupa mai bine de o ora de la plecare trecem pe langa cantonul silvic, apoi prin spintecatura din stanca, prin care se strecoara drumul, razbind la gura vaii Gropu cu Apa (Plescioara). Valea se mentine stramta din dreptul Bulzurilor, pana la cabana forestiera Dragomanu, apoi incepe sa se deschida in lunci bogate in vegetatie. La 1,3 km de la Dragomanu, in peretii Plescioarei se afla pesterile Contului si Maruilor. In aceste locuri Sohodolul curge linistit, iar afluentii au vai mai largi, uneori cu versanti defrisati." prof. Nae Popescu, colectia "Muntii nostri" - "Valcan"
