Descrierea facuta Muntilor Parang de catre autor, Prof. Nae Popescu, nu-si gaseste comparatie: "Iubitorii drumetiei au considerat intotdeauna Parangul in familia celor mai frumosi si interesanti munti din Romania. Bucurandu-se de renumele piscurilor, caldarilor si lacurilor sale, Parangul a atras constant generatii intregi de turisti. Din orice parte incepem urcusul, intalnim in lungul itinerariilor care strabat Muntii Parang numeroase comori de frumusete: creste inalte, varfuri care rivalizeaza ca inaltime cu cele mai inalte piscuri fagarasene, lacuri glaciare, cascade inspumate, chei, ape bogate, paduri inmiresmate." Masivul Parang cuprinde muntii dintre raurile Olt, Jiu si Strei, adica Muntii Parang, Muntii Capatanii, Muntii Lotrului (Steflesti), Muntii Candrel (Cindrel), Muntii Latoritei si Muntii Surean, formand o vasta intindere cu o lungime de aproximativ 100km si o largime N-S de 70-80km, cea mai dezvoltata largime din Carpatii Meridionali. Din aceasta suprafata muntoasa Muntii Parang ocupa sectorul de SV. Din punct de vedere administrativ, ei sunt cuprinsi intre judetele Gorj (la S), Hunedoara (la N) si Valcea (la E). Limitele Muntilor Parang sunt formate in mare parte de apele unor rauri importante: Jiul, Jiul de Est, Oltetul, Lotrul si unii afluenti ai acestuia. Asupra limitei rasaritene sunt puncte de vedere deosebite (ca de fiecare data cand este vorba de delimitari stricte intre grupe de munti) dar poate fi considerata o limita parti ale soselei alpine. Putem incepe studiul limitelor turistico-geografice din Pasul Tartarau (1665m alt) in care-si dau intalnire trei unitari ale Masivului Parang: Muntii Lotrului (Steflesti), Muntii Surean si Muntii Parang. In acest punct soseaua traverseaza culmea principala carpatina, din bazinul Lotrului in cel al Sebesului.
