"Culmea Pietrosul Maramuresului (Bardaului), cuprinsa intre Ruscova si est de Vaser (pe linia cristalin-sedimentar), se compune in cea mai mare parte din cristalin, in nord din cretacic si in sud-vest din paleogen (golful Ruscovei). Insasi Vf. Pietrosu (1850m alt) este pe cretacic superior. Ca un specific, valea Vaserului s-a adancit in cristalin, initial, se pare, la contactul dintre sisturi epitamorfice si cele ale faciesului amfibolitelor (micasisturi, paragnaise). Astfel, a separat pe stanga sa cateva masive cristaline; Prislopasu (1201m alt), Grebeni (intre Novatu si Novicioru), Novicioru (1452m alt, la nord de valea Novicioru). In nord-est, intre Vaserul superior si granita se afla o serie de culmi de circa 1300 - 1500m alt, desprinse dintr-o creasta unitara pe care merge granita, situata la 1500-1700m alt; pot fi numite impreuna, Culmea Stevioara (dupa doua vai ce limiteaza Muntele Rotundu situat pe centrul lor) si tin pana la valea Faina-Paltinu; se compun din cristalin, iar pe culmea de granita se afla si sedimentar mezozoic, discontinuu. La nord de cotul Vaserului, intre vaile Faina si Botizu se afla Muntele Suligu (1688m alt). Mai spre nord, din culmea de granita se desprind alte culmi limitate de afluenti de stanga ai vaii Rica, din care rasar varfurile Budescu Mare (1679m alt) si Ludescu (1580m alt). Culmea Budescu este compusa numai din cretacic. Partea centrala o formeaza Muntele Pietrosu (1850m alt), prelungit cu Vf. Pecealu (1725m alt) compus din cristalin. Creasta cea mai inalta e formata din strate cretacice superioare. Mai la sud se dezvolta Culmea Rosusnei, neteda dar ingusta (1600-1200m), cu cateva varfuri mai importante: Baita (1670m alt), Muncelasu (1376m alt), Muncelu Popii (1429m alt) si Zanoaga (1345m alt). Aceasta culme se prelungeste apoi pe la sud de Poienile de sub Munte, pe sedimentar paleogen, cu o unitate de deal inalt - Muncelu Maximu (1220m alt)." Prof. Gr. Posea
