Din punct de vedere teritorial-administrativ suprafata Muntilor Retezat apartine judetului Hunedoara, centrele turistice coordonatoare fiind Deva si Petrosani. In colectia "Muntii nostri" din 1982, Dl. Profesor Nae Popescu, cel care ne-a umplut viata de frumos prin descrierile amanuntite ale traseelor turistice din importante masive muntoase, abordeaza Muntii Retezat. Cartile, foarte utile, se mai gasesc inca la anticariate, cu harti bune, detaliate, si nu cantaresc mai mult de cateva grame - pentru linistea oricarui pasionat de munte. O descriere mai ampla a facut, acelasi minunat profesor, in editia din 1973, cu acelasi titlu "Muntii Retezat". "In partea de nord a Muntilor Retezat se afla joasa Depresiune a Hategului (300-760 m), ocrotita si de Muntii Poiana Rusca si de Muntii Sureanu. Contactul dintre Muntii Retezat si Depresiunea Hategului se desfasoara pe toata lungimea, intre localitatile Clopotiva de pe valea Raului Mare si Hobita de pe valea Raului Barbat. Limita fata de Depresiunea Hateg se situeaza pe o linie care ar trece pe la nord de localitatile Rau de Mori, Ohaba, Sibisel, Nucsoara, Malaiesti, Coroiesti, Hobita. Valea Raului Barbat separa, la est, Muntii Retezat de Muntii Tulisa. Limita rasariteana a Muntilor Retezat este formata de valea Raului Barbat pana mai sus de gura vaii Murgusa, la gura paraului Curmaturii, Pe acest parau limita se poate urmari pana la curmatura Fagetel (1390m alt), iar de aici, pe valea Pilugului, pana la confluenta lui cu Jiul de Vest (765m), la capatul de vest al Dep. Petrosani, in apropiere de localitatea Uricani. De aici, o denivelare mare intre confluenta vailor Pilugu si Buta cu Jiul de Vest ii separa de Depresiunea Petrosani. Desi din punct de vedere geografic limita Muntilor Retezat se inscrie pe valea Buta pana in saua Plaiului Mic si mai departe pe valea Lapusnicului Mare, din punct de vedere turistic inglobam in Muntii Retezat si Masivul Piule-Iorgovan, cunoscut si sub numele de Retezatul Mic.
In acest context, de la gura vaii Buta, limita turistica a Muntilor Retezat se poate considera a fi pe valea superioara a Jiului de Vest pana la gura paraului Soarbele (1245m alt), iar de aici, pe aceasta vale, pana la obarsie, in saua Soarbele (Paltina) la 1930m alt). In continuare, limita corespunde vaii Paltina pana la varsarea acesteia in Lapusnicul Mare (1200m alt). De la gura vaii Buta pana la gura vaii Soarbele, la sud de Jiul de Vest, se ridica Muntii Valcan. Din gura vaii Paltina, hotarul de sud-vest si vest al Muntilor Retezat este trasat de firul paraului Lapusnicui Mare, pana la Gura Apei (996m) si de Raul Mare pana la Clopotiva. Pe portiunea gura paraului Soarbele - Lunca Berhina - Gura Apei, Muntii Retezat se invecineaza cu Muntii Godeanu, iar de la Gura Apei la Clopotiva cu Muntii Tarcu.".. Muntii Retezat sunt stancosi si impunatori deasupra Depresiunii Hategului. De pe Dealul Orlea, langa Subcetate sau din poienile dealului Piatra Ohabei puteti avea o panorama a acestor munti. "Avand la picioarele noastre Tara Hategului, se ridica contraforturi puternice, impadurite, randuite armonios. De aici se disting lesne cele mai inalte si vestite piscuri, mai deosebit fiind trunchiul de piramida al Vf. Retezat (2482m alt); spre est se afla piscurile Bucura (2433m alt), Peleaga (2509m alt), Papusa (2508m alt) si Vf. Mare (2463m alt)." "Muntii Retezat se remarca prin masivitate, energia mare a reliefului, zona alpina extinsa pe suprafete mari ... Conturul acestora masoara cca 170km si inscrie forma unui pentagon cu latura sudica suprapusa pe axa Jiului de Vest. Suprafata Muntilor Retezat este de cca 700 kmp, mai mica decat a Muntilor Fagaras, dar mai mare decat a Bucegilor. Aceasta suprafata poate fi impartita in doua zone importante: prima, mai inalta, este ocupata de Retezatul propriu-zis; a doua, mai scunda si mai restransa, este ocupata de Masivul Piule - Iorgovan "Retezatul Mic".
Pentru o intelegere mai simpla, aspectul orografic al Muntilor Retezat prezinta urmatoarele doua caracteristici: 1) se disting doua creste principale, una la sud si alta la nord, paralele intre ele, despartite de vaile superioare ale Raului Barbat si Lapusnicului Mare, ambele legandu-se prin creasta ascutita alpina Custura - Papusa; 2) crestele principale de sud si de nord sunt orientate pe directia nord-est - sud-vest. Configuratia celor doua creste principale este asemanatoare literei H in care una dintre liniile lungi ale acesteia reprezinta creasta de la sud (creasta principala a Carpatilor) incepand din Vf. Custura pana in Saua Paltina; cealalta linie lunga reprezinta creasta de la nord, pornind din muntele Baleia peste Vf. Papusa pana la muntele Zlata, iar linia de unire este creasta Custura - Papusa (saua la 2205m alt).
Aceste zone se deosebesc si prin structura lor geologica, prima fiind dominata de sisturi cristaline si granodiorite, iar ultima de calcare... Lacurile din Muntii Retezat, in majoritate de origine glaciara, sunt podoabe pretuite si dau un farmec aparte peisajului. Prin numarul lor foarte mare (cca 100), din care 40 de lacuri mari si mijlocii, 18 lacuri marunte dar permanente si cca 40 ochiuri mici de apa care in verile secetoase seaca), acesti munti se compara in Carpati doar cu Muntii Fagaras. Lacurile, denumite de localnici tauri sau ochiuri de mare, isi au originea in cuveta provenita prin daltuirea reliefului de catre ghetarii care acopereau odinioara inaltimile muntilor. Caldarile glaciare acumulau in causul lor enorme mase de gheata si zapada. Dupa retragerea ghetarilor, pe fundul lor s-au format lacurile glaciare, cu ape reci si limpezi, oglindind cerul, norii, custurile si piscurile."
